Breaking news: Fake news!

Într-un tren, doi se iau la ceartă. El se ia de ea, ea postează pe Facebook. Bineînțeles, asta nu-i o știre, pentru că lucruri din astea se întîmplă zilnic. Însă autorul articolului care avea să apară la scurt timp are o sclipire de inteligență: scormonește, îl identifică pe recalcitrant și norocul său de ziarist în goană după senzațional îl face să găsească două articole pe care individul le publicase cu ani în urmă în Dilema veche. Așadar, scrie un articolaș cu titlul „Comportament de golan al unui ziarist de la Dilema veche“. Fără să verifice faptul că respectivul nici măcar nu este colaborator al revistei, aruncă în public această știre falsă.

La ce se întîmplă însă în presa din România, în ceea ce privește fenomenul ­fake news, exemplul este, totuși, unul minor. Cu toate acestea, este un punct de plecare pentru definirea știrilor contrafăcute care au intrat în forță și în România.

Mecanismul este unul simplu. Iei o știre pe care o învîrți cum faci cu un ghem, în jurul unui miez conspirativ – și știm cu toții cît de înclinați sîntem în „a crede și a nu cerceta“. Pentru că acesta este, de fapt, punctul de la care pleacă fake news.

Spre deosebire de știrile false, care sînt scrise fără a verifica sursele sau faptele, știrile contrafăcute au un substrat pervers: acela de a manipula, cu bună știință, o masă cît mai mare de oameni creduli care își pun toată încrederea în spusele jurnalistului.

Conform recentului Raport FreeEx, „fenomenul știrilor false a contaminat spațiul media din România. Alegerile locale și parlamentare din 2016, precum și masivele proteste din ianuarie-februarie 2017 au oferit prilejul unor dezinformări și manipulări de amploare, propagate atît de media mainstream, cît și de diverse site-uri.“

Probabil, cea mai halucinantă știre contrafăcută a fost cea legată de omul de afaceri George Soros, a cărui figură a fost demonizată pînă la o distorsionare de-a dreptul hilară a realității. Astfel, manipularea a început de la știrea conform căreia George Soros, alături de alte companii multinaționale cu sediul în România, ar fi plătit demonstranții antiguvernamentali pentru a pregăti o lovitură de stat pusă la cale de „anumite“ forțe politice. Perversiunea a fost că știrea a fost situată în zona „patriotismului“ extremist al unora. Ridicolul a fost furnizat de exaltați ai meseriei, jurnaliști care au plusat cu detalii de genul „demonstranții primeau bani suplimentari dacă veneau la proteste cu animalele de companie“. Aberația nu a rămas netaxată, demonstranții contracarînd cu umor și aducîndu-și, într-adevăr, animalele de companie la mitinguri.

În siajul demonstrațiilor, o altă știre contrafăcută, consemnată de Raportul FreeEx: „Un incendiu ce a avut loc în luna ianuarie 2017 la clubul Bamboo a fost prezentat drept o tentativă de lovitură de stat orchestrată de președintele Klaus Iohannis“.

Cu toate acestea, a existat și o contracarare serioasă din partea publicului la efectele manipulării. S-au declanșat proteste ale societății civile, care a cerut boicotarea produselor firmelor care își făceau reclamă la posturile TV care inițiaseră campaniile de manipulare.

Raportul FreeEX consemnează: „Organizația Frontline Club România a transmis un apel către agențiile de publicitate, media și PR, în care le cerea să întrerupă contractele cu posturile Antena 3, România TV și B1 TV din cauza informațiilor false, denigratoare, de natură a dezinforma și manipula grav opinia publică. Unele companii au anunțat că și-au retras publicitatea în urma presiunii publice. Conform unor monitorizări publicate de IQ Ads și PaginaDeMedia.ro, numărul reclamelor difuzate de Antena 3 și România TV a scăzut semnificativ după declanșarea acestei campanii. Astfel, postul Antena 3 a difuzat în data de 7 februarie 160 de reclame față de 470 în data de 20 ianuarie, în timp ce numărul reclamelor difuzate de România TV în aceeași perioadă a scăzut de la 510 la 290. Monitorizarea IQ Ads a contorizat numărul brand-urilor care apar în reclamele difuzate. Dacă în perioada 30 ianuarie – 2 februarie s-au promovat 98 de brand-uri la România TV, respectiv 104 la Antena 3, în perioada 3-5 februarie numărul acestora a scăzut la 31 de brand-uri la România TV, respectiv 29 la Antena 3.“

Fenomenul fake news nu poate fi combătut pe de-a-ntregul. Problema este că, deși există proteste, acuzații publice și au existat pînă și boicotări de natură economică, o știre contrafăcută, odată ce este lansată pe piață, capătă adepți pe care cu greu îi mai poți întoarce din drum.

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

Foto: Andrei Ivan