Afară, în lume

3 octombrie 2018   Societate

Comunitatea noastră de macaronieni e mică, dar unită. Sîntem diferiți de pastafarieni și nu credem în felul în care ei văd calea și pe Dumnezeul nostru – Monstrul spaghetelor zburătoare. Sîntem, dacă vreți, luteranii pastafarienilor.

M-am născut în comunitatea macaronienilor. Ca orice comunitate mică, asaltată din toate părțile de presiunea majorității, macaronienii și-au făcut niște reguli draconice de autoconservare, să nu le piară neamul. Le știu de mică de la bunică-mea, care nu ieșea din casă, Dumnezeul pastelor s-o ierte, fără acoperămîntul sacru de cap – strecurătoarea cu coadă. Oricum, ierarhia cuvioșilor și drept-credincioșilor întru paste era recunoscută prin lungimea acelui mîner, cu cît mai lung, cu atît mai bine. De aia nu putea nici un membru respectabil al comunității să se uite pe aceeași pagină a cărții noastre sfinte alături de un alt membru respectabil: cozile strecurătorilor le intrau – Doamne al pastelor ferește – în ochi. Și, apoi, distanța corporală e cuviincioasă. Noi, macaronienii, o știm, spre deosebire de pastafarieni, a căror credință le hrănește doar aroganța, de-au uitat de bieții oameni și de nevoile lor simple.

Dintre toate regulile noastre care ne apărau de străini și de pierderea identității neamului, una era de neîncălcat. Numai gîndul că s-ar putea să o nesocotești îți dădea coșmaruri și fioruri ancestrale ca acelea pe care trebuie să le fi simțit primii macaronieni alungați din rai. Ce poate fi mai rău decît să te îmbie un șarpe nenorocit cu un bol de, iartă-mă, Doamne, parmezan gata ras? Vă spun eu ce este: căsătoria cu cineva din afara comunității macaronienilor.

Dacă vreo fecioară macaroniană se mărita cu vreunul din afară, toată familia ei era pusă la zid. Dumnezeul macaronienilor e drept, dar nemilos. Familia ei era aruncată în afara comunității, nu fizic, că nu sîntem niște animale, dar era izolată, ignorată public și bîrfită pe săturatelea pe la adunările noastre. Pentru că, să știți, dincolo de persecuția majorității, mai mult sau mai puțin manifestă, și în ciuda eforturilor noastre de autoconservare, ba chiar de autoghetoizare, cei mai mari dușmani ai noștri eram chiar noi. Nimeni nu putea să ne mai facă rău mai bine decît o puteam face noi. Era și mai dureros, și mai de impact, ca să știți.

Dacă vreun băiat macaronian se căsătorea cu o fată din afara comunității, nu era chiar așa de grav, însă. Era băiat, deh, știți cum sînt băieții.

În comunitatea mea mică, speriată generic de intoleranța celorlalți, am învățat ce înseamnă intoleranța. Ăilalți erau necredincioșii, străinii, călcătorii de tradiție. Nu aveam ce discuta cu ei și nu trebuia să avem alte contacte decît cele de bună-cuviință, „Bună ziua / Bună ziua“. Noi aveam sărbătorile noastre, aveam niște tradiții care ne țineau în picioare ca neam și nu aveam să pierim așa, în negura istoriei, fără să ne luptăm zdravăn.

Mi-a fost dragă comunitatea asta a mea în care am crescut. Strecurătoarea mică pe care bunică-mea mi-a făcut-o cadou la prima comuniune. Cu un mîner mititel, dar cu promisiunea că, dacă sînt bună și cuminte, o să fie înlocuit cu unul mai mare. Mesele împreună, în familie, respectînd cutumele – nu amesteca macaroane de diverse forme și, mai ales, nu risca să pici în capcana predicatorilor fierberii de după minutul al șaptelea.

Am crescut, iar viața și nevoia m-au îndepărtat de comunitate. Bătrînii s-au dus și ei, puțini au mai rămas să respecte cuvîntul drept și calea cuviincioasă. M-am măritat cu un nemacaronian, am păcătuit, am stat la masă cu necredincioși care pun smîntînă în carbonara, am rîs de calea dreaptă și am lepădat strecurătoarea. M-am împrietenit, ba chiar m-am făcut soră de suflet cu pastafarieni și pastafariene, am hulit și m-am îmbătat cu vin roșu prost.

Comunitatea mea încă mai rezistă, nu știu exact ce mai face acolo, în colțul ei, o simt ca pe un vaier îndepărtat și oarecum dureros. Pînă cînd mîna lungă și sentimentală a macaronienilor mei o să mă tragă de păr înapoi înăuntru. Doamne ferește, totul e posibil. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

Mai multe