Acum plouă

Semn de recoltă bună. Şi ninge. Semne de recoltă bogată. Ce mai poate veni? O secetă rea din martie pînă-n august, şi s-a dus porumbul. Cică şi grîul se duce de suflet, dar a avut timp sub iarna asta să se formeze şi arunce spre cer. În rest, leguminaţia o să ne meargă binişor. Problema mi se pare cea veche. Sîntem în stare să primim darul naturii, că acum este darul lui Dumnezeu vremea de afară? Unde punem bogăţia de grîu, de-o fi?

A, am uitat, este o recoltă proastă, nu este la standarde, cum o să zică presa. Bine, şi cu toate astea, unde punem păstîrnacul, că se va face? Unde morcovul, dacă grîul trebuie produs spre a-l dispreţui? Unde? Unde? Vom urî darul lui Dumnezeu, că asta ne place, sîntem aici riguros exacţi. Ce-o să ne facem cu ceapa şi ridichile? Hai că morcovul, păstîrnacul sînt legume ce nu le folosim decît la o supă de boală, dom’le, nu ştim altfel să ne purtăm cu ele.

Da, ceapa şi ridichile, astea ne plac. Unde le punem, unde ne batem joc de ele? Mă tem că nu vom avea nici acum spaţii de depozitare. Atît spun. Nu ne vom bate joc de ridichi fiindcă vom scăpa la verdeaţă precum mielul. Pun în balanţă şi venirea Paştelui în care perioadă românul are valoare: puterea de cumpărare tăvălug. Ce facem? Inventăm Paşti ca să fim atenţi şi la cartofi? Să nu ne batem joc de ei precum o vom face la grîu şi păioase în general? Este inferior grîul? Dar putem face o pîine de om? Putem! De ce n-avem grijă de acea pîine de om? Fiindcă plouă şi avem un dar ca să ne batem joc de el. Baftă!
 

Ilustraţie L. Muntean