Indigo albastru
Cumpărat într-o seară, un teanc de indigo albastru. Mă uit la acel albastru, îl răsfoiesc ușor cu degetele. Cuvintele vor luneca pe el ca pe o mare. Cuvinte ultramarine care pe mine mă făceau să visez în culori, mă trimiteau cu gîndul la balerinele lui Degas, la albastrul de pe casele țărănești, la albastrul de Voroneț sau la faianța de Delft. Cuvinte ultramarine cu puteri liniștitoare, de pled moale. Cuvinte ultramarine muindu-mi ochii într-un albastru celest. Și pe atunci nu făceam asocierea cu indigofera, cu florile sale movalii și luxuriante. Pe atunci habar n-aveam de puterile ei analgezice și antiinflamatorii. Nu știam nici despre faptul că indigoul era folosit încă din Evul Mediu la pictură. Și uite ce frumos s-a trecut de la vopsitul baticurilor la pictura de șevalet. Marco Polo e printre primii care scrie despre cum era el preparat în India. Și decizia Elizei Lucas de-a cultiva indigofera a schimbat agricultura colonială a Americii de Nord în secolul al XVIII-lea. Îmi închipui culturile întinse de indigofera din Carolina de Sud și pe această adolescentă pasionată de botanică, hotărîtă să devină femeie de afaceri, nu una de interior, nu doar soție și mamă. La 16 ani deja se ocupa de o plantație întreagă! Prima femeie intrată în South Carolina's Business Hall of Fame. Și noi, la 16 ani înotînd în indigoul negru al sarafanelor noastre, de care ne săturasem pînă-n gît. Femeile care-și vopseau părul cînd cu indigo, cînd cu hena, după cum își schimba culoarea Alla Pugaciova. Acum se poartă nuanța pastel indigo. E un trend, că tot se poartă zona grey sau poate e de la Manga Zone. Și nu știu de ce atunci cînd mă gîndeam la Indochina lui Margueritte Duras o vedeam mereu în diverse nuanțe indigo-negru, niște nuanțe mișcătoare, ondulînd ușor umede. Și cînd mi-e greu, mă întorc adesea la indigoul ultramarin din serile de vară ale copilăriei mele. Stau cu Mary în lanul de orz, ascultăm greierii și brotacii și ne uităm la seara aia binecuvîntată după arșiță. O respirăm, o inhalăm. O stocăm adînc în noi și o scoatem de acolo ca dintr-o cămară de provizii miraculoasă. Și zău că funcționează.