Ştiri nebăgate în seamă

24 septembrie 2007   Locuri comune

"Foaie de drum pentru Ministerul Culturii" - aşa se numeşte documentul elaborat la Élysée de preşedintele Sarkozy, care are în centru "obligaţia rezultatului" ca indice de apreciere al scenelor, expoziţiilor, al instituţiilor subvenţionate. Cheltuielile ministerului şi ale organismelor aferente trebuie să scadă pentru a putea susţine creaţia. O creaţie răspunzînd aşteptărilor majorităţii plătitorilor de impozite. "Subvenţiile vor fi acordate în funcţie de indicele de frecventare." Reacţiile nu sînt deosebit de entuziaste, deşi scrisoarea indică o serie de şantiere prioritare: se doreşte ca istoria artei să devină materie de învăţămînt obligatorie, se preconizează salvarea industriei muzicale, se va practica un experiment pentru accesul gratuit în muzee. Neliniştile vin din dificultatea de a subvenţiona creaţia artistică urmărind doar sălile pline, din eventualele distorsiuni create în aplicarea criteriilor Audimatului la creaţia scenică. "În această scrisoare, se vede cum va fi creată o cultură de masă franceză, copiii vor învăţa să iubească patrimoniul literar din ţara noastră... Nu se face nici o referinţă la artă ca la un instrument critic", scrie regizorul Martinelli. (Le Monde, 13 septembrie 2007) * Zile libere. Britanicii consideră ultima duminică din august sfîrşitul neoficial al verii. E week-end-ul cînd se mai dă o fugă pînă la staţiunile balneare sau în Europa continentală. Acest rămas-bun cheamă proteste privind puţinătatea sărbătorilor cu zile libere. "Britanicii sînt o naţiune de dependenţi de muncă, doar austriecii au o săptămînă de lucru mai lungă. Concedii: 20 de zile lucrătoare, minimul din UE. În 2002, britanicii au avut două zile libere cînd s-a celebrat Jubileul Reginei, dar au fost cu recuperare. Ziua de naştere a reginei este sărbătorită în toate fostele colonii, dar nu în Anglia. Se propune o zi liberă pentru Sfîntul Gheorghe, aşa cum în Scoţia este celebrat Sfîntul Andrei. Se mai propune o zi pentru Magna Carta. Asociaţiile patronale susţin că o zi liberă în plus ar costa 6 miliarde de lire (12,1 miliarde de $). Politicienii vor prelua probabil cîte ceva din aceste propuneri, ideea fiind în mod cert aducătoare de voturi. În graficul publicat ca ilustraţie la acest articol, Spania figurează pe primul loc, cu cele mai multe zile libere pe an (16), apoi, în ordine descrescîndă, Japonia, Germania, Suedia, Franţa, Irlanda, Statele Unite, Marea Britanie, Bulgaria şi România cu cele mai puţine zile libere - "naţionale" - între 8 şi 12. (după The Economist, 1 septembrie 2007) * Promisiuni. Jurămintele solemne prezentate de cei care ocupă funcţii publice tind să adapteze tradiţia la cerinţele actualităţii: "Voi respecta statul de drept, voi apăra independenţa puterii judiciare şi voi considera că este de datoria mea să asigur resursele pentru o funcţionare efectivă şi eficientă a tribunalelor de care sînt responsabil" - a jurat Lordul Cancelar, Jack Straw, secretar de stat pentru Justiţie. El a jurat, dar portofelul de unde ar putea veni banii necesari respectării promisiunilor nu e în buzunarul lui. (după The Guardian, 2007) ( M. B. )

Mai multe