Mall-ul din Cotroceni şi oceanul IMAX 3D

"Garibaldi se opreşte din nesfîrşitul rond de pază pentru a atrage o femelă cu graţiosul dans de curtare. Peştişorii mărunţi care ies din ouăle ei vor înfrunta multe pericole, printre ele numărîndu-se tentaculele înţepătoare ale anemonei tubulare, şi înţepătura paralizantă a meduzei pelagice care pluteşte acum înaintea noastră, o masă violetă cu o învolburare de văluri transparente. Mergem mai adînc în această lume magică, printre culorile sclipitoare ale coralilor unduioşi, şi încă şi mai adînc. Un crab se tîrăşte pe fund, cotrobăind după mîncare. (…) Doi masculi de capete franjurate, implicaţi într-o luptă, sînt atît de aproape încît îi poţi atinge." Nu e vorba de o relatare pasionată (şi, ce-i drept, cam descriptivă…) a unui film de acţiune, ci de ceea ce se întîmplă (şi e surprins în prezentarea de pe site-ul cinema-ului) în documentarul Lumea din adîncuri (Into the deep, 1994, regia Howard Hall, scenariul Barbara Kerr, vocea în limba română " Adriana Trandafir), prezentat la Cinema City din AFI Palace Cotroceni, în prima sală IMAX de la noi, inaugurată pe 20 noiembrie. Tehnologia IMAX 3D, de care beneficiază noul mall, se bazează " pe scurt " pe următoarele: "o peliculă de film specială de 70 mm, un sistem de proiecţie cu lentile duble şi sistemele audio digitale de tip tridimensional; un proiector care permite rularea simultană a două benzi de film la o viteză de 24 de cadre pe secundă; lentilele proiectorului sînt aliniate cu precizie şi generează pe ecranul gigant imagini suprapuse pentru ochiul drept şi pentru ochiul stîng (…). Filtrele polarizate aplicate lentilelor proiectorului sînt realizate astfel încît să se potrivească cu cele din ochelarii speciali ai spectatorilor" (www.go4it.ro). Traducînd mai pe înţelesul neaveniţilor: te aşezi în sală, la noul mall somptuos din Cotroceni, şi vezi nişte peştişori purpurii venind fuga-fuga către tine. Ei sînt Garibaldi, din primul paragraf, şi-şi păzesc cu osîrdie cuibul. De la ei trecem rapid la dizgraţioasa caracatiţă, pe care o urmăreşte un nesăţios peşte uriaş. Epitetele forţat poetice folosite aici se asortează cu cele din comentariul filmului: acesta este, după gustul meu, mult prea pretenţios, vrînd să ne demonstreze nu doar că sub ape se ascunde o altă lume, fascinantă, ci că aceasta este cu orice preţ misterioasă, chiar ocultă, mişunînd de simboluri ale vieţii, ale morţii şi ale renaşterii. E adevărat că sînt imagini care te impresionează, de-adevăratelea: precum cea a maldărului de calamari, întîi vii şi alb-strălucitori, apoi morţi şi incolori, care zac pe fundul oceanului " după ce s-au împerecheat şi au dat naştere următoarei generaţii. Ca şi în cazul caracatiţei, nu te poţi abţine să nu îţi aminteşti, cu cinismul unei alte specii, cum îi mîncai, recent, pane… Adîncul e o lume "simbolurilor ancestrale", dar prea subliniat ancestrale. Iar IMAX-ul 3D e o tehnică uimitoare, chiar dacă uneori obositoare pentru ochii disciplinaţi în spatele ochelarilor. Noul mall în sine e la fel de surprinzător. Locul de joacă " dotat cu un labirint-peşteră cu 3 niveluri, lac interior cu bărci pentru copii, patinoar, o uriaşă pistă de carting, Lasermax, bowling, biliard " aduce alte proporţii lucrurilor ştiute pînă acum. Covîrşitoare, incitante, dar şi uşor înspăimîntătoare. Mai aproape de ceea ce citeam în textele teoretice despre mall-uri, care spuneau despre acestea că sînt nişte înlocuitoare ferite de risc şi intemperii ale lumii mai imprevizibile de afară. Schimbînd proporţiile, mall-ul din Vitan se vede acum, raportat la AFI Palace, cam tot aşa cum cinema-ul Scala era faţă de el, atunci cînd a apărut... Necuprinsul oceanului lui Garibaldi şi imaculatele culoare nesfîrşite de la stabilimentul din Cotroceni ne modifică, iar (!), reperele spaţiale.