Jurnalul de la ora 5 la 1800

Violenţa, scandalurile, despărţirile, divorţurile fac deliciul spectatorilor în jurnalul de la ora 5. M-am întrebat şi mă întreb de unde această curiozitate bolnăvicioasă pentru vieţile altora, de unde această dorinţă nestăvilită de a privi la nefericirile altora? Dar oare pot să-i blamez pe contemporanii mei pentru nestăvilita lor încăpăţînare de a privi jurnalul de la ora 5, cînd eu bag nasul în fiecare zi în condicile de la Mitropolie citind cu aviditate "ştirile"? Îmi spun că personajele mele sînt mai simpatice şi au parcă mai mult umor. Aşa că haideţi să vedem cum ar arăta un jurnal de "noutăţi-curiozităţi", parcurgînd filă cu filă o condică aleasă la întîmplare: Ieri la prînz (22 iulie), în timp ce se odihnea împreună cu soţia pe prispa casei din mahalaua Dudescului, Stan s-a trezit cu un arnăut agiesc ce, cu iataganul scos, l-a atacat, tăindu-l la gît. Cînd victima a ripostat, întrebîndu-l ce caută în curtea sa, arnăutul şi-a chemat tovarăşii şi bătaia s-a încins pe bune. Intervenţia vecinilor l-a salvat pe "ticălosul Stan" care s-a ales cu ceva oase rupte, cu hainele sfîşiate şi ceva răni la mînă. În urma anchetei conduse de marele agă (şeful poliţiei Capitalei), s-a stabilit că, într-adevăr, Paraschiv neferul agiesc "au intrat în casa jăluitorului, unde dormiia cu soţiia lui şi făr de veste au năvălit asupra jăluitorului cu un cuţit în grumazii lui; care de nu simţiia muierea, să dea de veste şi vecinilor, hotărît îl omora". Întrebat ce căuta în casa jăluitorului, Paraschiv răspunse că "beat fiind, n-au ştiu ce face şi au greşit". Pedeapsa n-a întîrziat să apară, beat nebeat, Paraschiv primeşte 100 de toiege la tălpi "dinaintea casii unde au fost netrebniţiia", după care este trimis la ocna Slănic. La 25 mai, Marica Băjescu depune jalbă la Mitropolie acuzîndu-l pe soţul ei, boierul Constantin Băjescu, de violenţă conjugală. Solicitat să răspundă, boierul se vede obligat să recunoască faptul că "fiind om rău şi beţiv şi nevrînd ca să lăcuesc cu dînsa bine şi să o aibu în dragoste ca pre o soţie; şi ia în multe rînduri au răbdat sudalmele mele şi necazurile cu care o am necăjit-o, socotind că doar de mă voiu lăsa de năravul mieu cel rău şi de beţie şi să avem o viaţă bună. Dar eu încă şi mai mult am început a o necăji, şi a o înjura şi a-i face multe necuviinţe, şi a o bate afară din cale..." Gheorghe din satul Moldoveni, judeţul Ialomiţa, "cu meşteşugul hoţiei, încă şi înfierat în frunte", au spart biserica de la Ploieşti de unde "au furat cărţile şi odăjdile beséricii şi sfintele vase din altar". Sus-numitul este deja cunoscut de judecători fiindcă doar cu un an în urmă a mai spart şi Biserica Neguţătorilor din Buzău de unde a furat tot cărţi şi odăjdii. "Dovedit", întemniţat, eliberat, Gheorghe este acum pasibil de grea pedeapsă, întrucît Vodă a hotărît "să se dea prin tîrgu, să i să taie urechile şi să să trimiţă la ocnă". (9 noiembrie) Mahalaua Sfîntul Spiridon este în mare fierbere, de ceva timp certurile din curtea lui Manea dulgherul nu mai contenesc. Mai tot timpul beat, Manea face scandal de cum se trezeşte: o înjură pe Niţa, îşi aleargă socrul, îşi păruieşte soacra, nu-şi face datoria de soţ privind cu indiferenţă cum se dărîmă toate ale casei... (16 iulie) În mahalaua Dichiului, alt scandal, de data aceasta între tată şi fiu, Ivan sîrbul nu mai poate trăi în casă cu fiul său Călin. Apucîndu-se de "beţii şi curvăsării", Clin nu părăseşte cîrciuma şi bordelul decît atunci cînd rămîne fără bani. Ajuns acasă, cu chef de harţă îşi ia la bătaie soţia, apoi mama şi sare cu pumnii asupra tatălui. La plîngerile tatălui, Vodă îl face de ocară în toată mahalaua punîndu-l în jug în faţa bisericii. Iar Călin se angajează în public că se va schimba cît de curînd: "la cîrciumă nu voi mai merge nicidecum şi de fapte necuvioase mă voiu părăsi şi pă tatăl meu îl voiu asculta la ce-mi va zice şi cu soţiia mea voiu trăi bine şi voiu căuta cu cele trebuincioase. Şi eu mă voiu apuca de lucru, iar nu voi şădea". (19 noiembrie) Ce părere aveţi? Nu-i aşa că-s simpatici? Oamenii de ieri şi de azi se confruntă cam cu aceleaşi probleme, depinde însă de cît de vizibile vrem să fie. Personajele mele fac parte dintr-o lume uitată, dar televizorul le "dezgroapă" în fiecare zi; dacă veţi citi cu atenţie, veţi descoperi Mariţe, Stani, Costantini sau Călini contemporani. Descoperiţi-i!