Citind proiecte pentru Parlamentul European

Am organizat săptămîna trecută împreună cu colegii mei de la Centrul Român de Politici Europene o conferinţă cu titlul "Ce vor face europarlamentarii în următorii cinci ani?". Ideea era de a pune faţă în faţă candidaţii la europarlamentare cu editorialişti de marcă şi cu oameni din ONG-uri, pentru a închega o dezbatare adevărată, totul fiind transmis live pe Internet, de partenerii noştri de la Hotnews/Euractiv, cititorii acestor portaluri putînd adresa întrebări candidaţilor. Anterior conferinţei, am invitat candidaţii să ne răspundă la cîteva întrebări, între care cea mai importantă se referea la proiectul lor politic personal în Parlamentul European. Am făcut o sinteză a acestor răspunsuri (o puteţi găsi pe www. crpe.ro), dar citirea lor m-a făcut să meditez la cum ne plasăm noi şi politicienii noştri în dezbaterile mari ale Uniunii Europene. Remarc cîteva cazuri de europarlamentari actuali care s-au inserat bine în structurile PE şi par că s-au specializat serios în domeniul de activitate al comisiilor din care fac parte. Dintre cei care au răspuns, exemplele sînt Renate Weber, Magor Csibi şi Marian Jean Marinescu, primii doi de la PNL, al treilea de la PD-L. Renate Weber este membru în comisia de libertăţi civile a PE (LIBE) şi exprimă coerent poziţia acestei comisii în marea dezbatere legată de lupta cu terorismul, pe clivajul protecţia intimităţii şi a drepturilor individuale versus puteri sporite pentru autorităţile de anchetă. Grupul liberal ALDE din care face parte dna Weber s-a situat consistent de partea protecţiei intimităţii, iar în comisia LIBE s-au autoselectat apărători ai intimităţii. Astfel încît, LIBE acţionează practic ca un grup de advocacy pro-intimitate în PE, cînd se discută asemenea chestiuni. Un exemplu bun este directiva privind datele din telecomunicaţii (care a ajuns la noi sub numele de "Big Brother" " lucrez acum la un studiu explicativ despre cum a fost adoptată această directivă). LIBE şi grupul liberal s-au opus constant, prin raportorii de acolo, principiilor acestei directive şi s-au văzut puşi în afara compromisului final, care a fost adoptat prin negocieri între populari, socialişti şi majoritatea guvernelor din Consiliul UE, condus atunci de Marea Britanie (care după atentatele de la Londra şi-a propus adoptarea unei legislaţii paneuropene în materie). Renate Weber exprimă în răspunsul pe care ni l-a trimis întregul set de valori care stau în spatele acestei poziţii (puteţi citi toate răspunsurile candidaţilor pe www.euractiv.ro). Chiar dacă mi se par exagerate temerile sale, constat doar că ştie despre ce vorbeşte. Mai mult chiar, Renate Weber militează pentru "crearea unui spaţiu de justiţie europeană " reglementări europene în materie penală şi procedural penală", ceea ce ar putea duce, în percepţia sa, la apariţia unor procurori europeni, cel puţin în materie de jurisdicţie antiteroristă. Este o idee îndrăzneaţă, avînd în vedere că justiţia în UE este încă pe palierul interguvernamental, adică acolo unde guvernele membre doar cooperează, şi există o opoziţie puternică faţă de orice comunitarizare a domeniului (Irlanda, de pildă). Precizez toate acestea nu pentru că aş susţine neapărat ideile dnei Weber, ci pentru a lansa aici o dezbatere. Din păcate, nu ştiu să existe preopinenţi români pe aceste teme, adică să avem conservatori sau eurosceptici articulaţi care să argumenteze împotriva delegării de atribuţii pe aceste domenii către UE. E o dezbatere pe care o ratăm. Aceeaşi observaţie pentru planul politic expus de Magor Csibi. Membru în comisia de mediu a PE, şi-a făcut un portofoliu de iniţiative în domeniu, cum ar fi proiectatea ecologică a produselor cu impact asupra mediului sau defrişările, plus contribuţii la pachetul pe energie şi schimbări climatice. Şi el exprimă bine tendinţa generală a comisiei de mediu, din PE " reglementarea strictă şi sporirea atribuţiilor UE în domeniu. Pentru viitor, îşi propune extinderea necesităţii de proiectare ecologică la toate produsele şi crearea unor standarde europene în materie de defrişări. Cititorii acestei rubrici ştiu că mă număr printre cei rezervaţi la valul de heirupism legat de încălzirea globală, aşa că am o poziţie mai degrabă reţinută faţă de proiectele tînărului europarlamentar liberal (mai puţin cel cu defrişările " e clar că România nu poate împiedica vandalizarea pădurilor, la nivel naţional). Dar din nou remarc priceperea şi capacitatea de a obţine scrierea unor rapoarte importante atît pentru comisia de mediu, cît şi pentru grupul liberal din PE. Şi din nou remarc lipsa completă a preopinenţilor din România. Din păcate, sau din fericire, Magor Csibi este abia pe locul opt pe lista PNL, aproape sigur neeligibil. În ce îl priveşte pe Marian Jean Marinescu, acesta activează în comisia de transporturi şi face mai degrabă figură de tehnocrat taciturn. Îşi propune pentru viitor, printre altele, mai mulţi bani pentru proiectele paneuropene de transport care trec prin România şi extinderea lor spre ţările vecine României, care nu sînt membre UE. Am vrut doar să ofer nişte exemple despre idei cu care reprezentanţii României în PE contribuie la dezbaterile europene. Deocamdată au aerul unor discuţii tehnice fără relevanţă în valori politice. Dar nu este aşa, politicile se leagă de obicei de valori. (Vezi şi articolul lui Gabriel Giurgiu din acest număr.) Săptămîna viitoare voi continua subiectul cu cîteva reflecţii de la dezbaterea propriu-zisă cu eurocandidaţii.