Răspuns la articolul domnului Matei Martin

19 mai 2020   La zi în cultură

În urma apariției articolului „Moare cultura vie”, semnat de domnul Matei Martin, în cadrul website-ului „Dilema Veche”, referitor la vulnerabilitățile sistemului cultural în contextul crizei sanitare generată de coronavirus și la „datele fragmentare, parțiale despre sectorul independent” pe care Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală le deține și care „nu oferă nici măcar scheletul pentru o imagine de ansamblu”, dorim să oferim, la rîndul nostru, informații complete și lămuriri cu privire la activitatea de cercetare derulată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC).

INCFC și-a asumat, începînd cu 2014, sarcini statistice complexe, pentru care a reușit să parcurgă și să respecte regulile de acreditare. Pînă la acest moment a reușit să valideze clasificări, să dețină analize statistice pe segmente care erau neglijate major în spațiul public. Operațiunea nu s-a terminat și ar necesita uneori mult mai mulți specialiști (care nu sînt din domeniul Culturii) și o infrastructură pe măsură.

Pentru a răspunde punctual la întrebările formulate în articol, vom prezenta date și informații pe care INCFC le deține și care au fost deja prezentate în spațiul public:

● Referitor la afirmația domnului Matei Martin că „nu știm cîți angajați are statul român”, precizăm că numărul de angajați ai reţelei unităţilor cultural-artistice (biblioteci, muzee și colecții publice și instituții de spectacole și companii de concerte) este estimat în fiecare an de Institutul Național de Statistică prin intermediul chestionarelor CULT. Cele mai recente statistici sînt publicate în raportul Activitatea unităţilor cultural-artistice – anul 2018 (https://insse.ro/cms/ro/content/activitatea-unit%C4%83%C5%A3ilor-cultural-artistice-%E2%80%93-anul-2018) astfel: biblioteci (paginile 10 și 36), muzee și colecții publice (paginile 14 și 48) și instituții de spectacole (paginile 17 și 59). Datele pentru indicatorul număr total de personal angajat pentru cele trei categorii de unități cultural-artistice sînt disponibile într-un format interactiv, pentru intervalul 2011-2018, pe platforma Culturadata Interactiv: https://culturadatainteractiv.ro/cartografierea-sectorului-cultural/.

● În ceea ce privește interogația domnului Matei Martin despre „Cum să-i numărăm pe cei care muncesc în privat ?”, considerăm că trebuie făcută o distincție clară între sectorul privat non-profit (ONG-uri) și sectorul privat orientat spre profit (Societăți Comerciale). În acest ultim caz, datele sînt colectate sistematic și prezentate în spațiul public de cel puțin 10 ani. Menționăm că numărul angajaților din sectorul privat, care activează în societăți comerciale, în cadrul Sectoarelor Culturale și Creative, este de 245.000, conform Studiului „Indicatorii UNESCO (CDIS) – Cultură pentru Dezvoltare. România – Raportul analitic și tehnic” (pag. 13): https://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2019/10/UNESCO-CDIS-Romania_Raport-analitic-si-tehnic-RO-web.pdf.

● Referitor la afirmația domnului Matei Martin: „Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală nu deține decît date fragmentare, parțiale despre sectorul independent și nu le-a restituit pînă acum într-o cercetare sistematică”, menționăm că echipa INCFC a realizat sistematic cercetări pe această temă, ale căror rapoarte de cercetare sînt publicate periodic pe website-ul www.culturadata.ro:

  • Studiul Analiza Economică a Sectoarelor Culturale şi Creative din România în Perioada 2015 – 2018, în curs de publicare;
  • Studiul Indicatorii UNESCO (CDIS) - Cultură pentru Dezvoltare. România – Raportul analitic și tehnic [2018];
  • Studiul Cartea Albă pentru Activarea Potențialului Economic al sectoarelor culturale și creative din România [2016];
  • Studiul Copyright și Creativitate. O sursă de creștere economică și creare de locuri de muncă [2016];
  • Studiul Sectoarele culturale și creative din România. Importanța economică și contextul competitiv [2015];
  • Studiul privind dinamica editurilor și a activităților editoriale din România [2017];
  • Analiza pieței de film din România [2016];
  • Studiu privind piața de carte din România [2016];
  • Studiul Comerțul online de bunuri culturale [2013];
  • Studiul Unde și ce Exportăm și de unde Importăm Cultură: Analiza Balanței Comerciale a României în Domeniul Culturii [2013];
  • Contribuția Industriilor Bazate pe Copyright la Economia Națională pentru Perioada 2006-2009 [2011].

Generarea de date agregate stabile despre sectorul cultural privat profit și non-profit, pe categorii și segmente, este o cercetare care trebuie susținută prin baze de date oficiale din partea multor organisme cu care Ministerul Culturii colaborează (Ministerul Finanțelor - ANAF, ANPIS, societățile de gestiune ale drepturilor de autor, ORDA, uniunile de creație, administrațiile locale).

Un alt obstacol este reprezentat de inexistența cadrului juridic care să producă definițiile și clasificările generale, mai ales în sectorul privat al culturii, care nu beneficiază de cadru de reglementare. Subiectul apare de fiecare dată în spațiul public, dar Ministerul Culturii, din pricina schimbării echipelor de decizie, nu menține subiectul pe agendă de la un an la altul.

În luna februarie a acestui an, s-a purtat din nou discuția cu privire la nevoia de a determina concret mărimea sectorului privat, care are nevoie de reglementare. Criza COVID-19 a scos în evidență încă o dată problema, mai acut.

Pentru a veni în întîmpinarea inițiativei Ministerului Culturii, INCFC a realizat o metodologie de cercetare pentru un studiu, bazat pe două chestionare adresate sectorului privat pentru a descoperi ce tip de măsuri de reglementare ar trebui generate pentru a defini un segment particular al sectorul privat, respectiv ONG-uri culturale și artiștii independenți.

Acest gest nu va fi suficient pentru fundamentarea unui act normativ realist, el va trebui completat cu sprijinul concret al Ministerului Culturii pentru obținerea bazelor de date existente din care să se extragă categoriile de persoane juridice și fizice, pe domenii de activitate. Este un proces complex care nu se poate rezolva decît dacă demersurile începute nu sînt abandonate după 8-9 luni, așa cum se întîmplă constant.

Acestea fiind spuse, ne bucură enorm că activitatea de cercetare a Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală suscită interesul și atenția presei online, iar cu această ocazie, vă invităm să citiți și să descărcați publicațiile noastre, disponibile pe pagina: https://www.culturadata.ro/publicatii/, dar și să consultați datele statistice de pe platforma Culturadata Interactiv: https://culturadatainteractiv.ro/.

conf.univ.dr. Carmen Croitoru

Director General INCFC

Mai multe