Putinizarea Europei
Democraţia e bună, dar nu-i la fel pentru toţi. Există discrepanţe mari între ce se presupune a fi democraţia şi felul în care regimurile politice aplică principiile democratice. La marginea dinspre Est a Uniunii Europene dezvoltarea democraţiei stagnează. Într-o ţară care aspiră la statutul de membru al Uniunii – Ucraina – puterea politică se înăspreşte în dauna libertăţilor civile. Iar Ungaria, care, pînă nu de mult, era un model democratic cel puţin pentru statele din regiune, pare să fi abandonat o parte dintre principiile esenţiale ale democraţiei, adoptînd, printre altele, o lege menită să pună botniţă celei de-a patra puteri în stat, adică presei. Ce se întîmplă în Europa de Est?
Un studiu recent realizat de Freedom House şi citat de Die Welt analizează evoluţiile în această parte a Europei. De la colapsul Uniunii Sovietice încoace, organizaţia publică în fiecare an o anchetă, intitulată „Nations in Transit“, despre starea democraţiei în 29 de ţări din Europa de Est şi Eurasia. Potrivit raportului Freedom House, în Ungaria s-a înregistrat cel mai mare declin al democraţiei şi al libertăţilor dintre toate statele examinate. Rezumat, „cazul“ Ungariei arată astfel: de la preluarea mandatului, în 2010, premierul Viktór Orban a subminat, sistematic, democraţia. Noua lege electorală reamenajează circumscripţiile într-un mod care favorizează partidul aflat la putere; legea presei oferă Puterii posibilitatea să-i sancţioneze cu amenzi usturătoare pe jurnaliştii recalcitranţi; iar Justiţia a fost slăbită considerabil după adoptarea unor noi reglementări. Raportul sugerează chiar că, la o viitoare evaluare, Ungaria ar putea să nu mai obţină statut de „democraţie consolidată“.
Pe de altă parte, tranziţia din Ucraina stagnează şi, pe alocuri, chiar regresează. Desigur, nivelul acestei ţări este mult sub cel al Ungariei, aşa că şi aşteptările erau mai mici. Mari sînt doar ambiţiile guvernului de la Kiev, care-şi afirmă mereu aspiraţiile europene. Într-adevăr, aşa-numita Revoluţie Portocalie (2004) a adus cîteva progrese vizibile. După victoria lui Viktor Iuşcenko s-a crezut că represiunea sistematică a opozanţilor şi a jurnaliştilor precum şi fraudele electorale sînt de domeniul trecutului. Dar minunile nu durează o veşnicie. Succesorul lui Iuşcenko – Viktor Ianukovici – a întors Ucraina din drumul pe care o apucase. Regimul de acum nu ar fi cu nimic mai bun decît cel de dinaintea Revoluţiei Portocalii: arestări/condamnări motivate politic, sistem de justiţie corupt, jurnalişti ameninţaţi, opozanţi intimidaţi. Efectul nociv al acestei reveniri la un regim autoritar e că, de-acum înainte, este posibil ca şi alte state din regiune care apucaseră să facă mici paşi spre democraţie – şi care vedeau în Ucraina un model de urmat – se vor întoarce la vechile metehne postsovietice.
România e menţionată în raportul Freedom House printre ţările cu democraţie semiconsolidată (alături de Macedonia, Serbia şi Croaţia). Printre evoluţiile pozitive remarcate de raportori e independenţa sistemului de justiţie; acelaşi raport indică însă şi o degradare în ceea ce priveşte corectitudinea sistemului electoral.
Pînă una-alta, singurele exemple negative identificate de studiu sînt Ungaria şi Ucraina. Însă structurile democratice slăbite şi dificultăţile economice înregistrate în statele din regiune ar putea conduce la extinderea acestui fenomen pe care unul dintre autorii studiului, Christopher Walker, îl numeşte „putinizarea Europei“: progresele în democratizare sînt umbrite, dacă nu anulate de stagnare şi de regres; regimuri în curs de liberalizare încep să se întoarcă spre autoritarism. Dinspre ţările cu o democraţie consolidată, aceşti paşi înapoi sînt văzuţi ca un soi de înşelăciune: state aspirante la UE au adoptat reforme doar cît să obţină nişte rapoarte pozitive, nişte steguleţe verzi. Odată obţinute, regimurile redevin autocratice. Micile progrese sînt de fapt doar excepţia – scopul, pe termen lung, e conservarea puterii de către vechile structuri.
Dincolo de evidentul impas în care se află proiectul european (moneda unică e, pentru moment, cea mai gravă dintre probleme; dar nu e singura), ţările „vechi“ ale Uniunii au toate motivele să privească spre Est cu scepticism. Şi exact asta recomandă şi Walker: „Bruxelles trebuie să-şi impună cu mai multă stricteţe standardele democratice în noile state membre“. Însuşi modelul european ar fi în pericol, susţine Freedom House.
Ucraina şi mai ales Ungaria arată destul de clar că tranziţia de la socialism la democraţie nu e un proces care decurge firesc. Altfel decît o sugerau fondatorii Europei, democraţia nu e un factor determinat cultural. Şi, mai ales, că democraţia nu e ireversibilă.