Piramidon pentru Regele Ferdinand

"Iubite Papa, cu mare bucurie am aflat că îngrijirile ce ţi s-au dat în timpul din urmă ţi-au făcut bine" - îi scria principele Carol, în 4 martie 1927, regelui Ferdinand care, în ciuda îngrijirilor sus-pomenite, va muri în acelaşi an. "Cel mai bun rege pe care l-am avut" - cum scrie Neagu Djuvara - Ferdinand s-a urcat pe tronul României în 1914. Reşedinţa sa şi a reginei Maria a fost Palatul Cotroceni. Anul trecut am văzut la Muzeul Naţional de Istorie o expoziţie dedicată lui Carol I şi ţin minte că am fost dezamăgită ca de o lecţie de istorie prost predată, monoton, fără chef, fără strălucire. Cu totul altfel m-am simţit vizitînd o expoziţie poate mai mică, dar inteligent plasată în două camere din Palatul Cotroceni: "Viaţa cotidiană la curtea Regelui Ferdinand I (1914-1927)". Ca să ajungi la ea, trebuie să parcurgi o parte din traseul pe care-l parcurgi în mod obişnuit cînd vizitezi palatul. E ca şi cum s-ar fi deschis una dintre uşile secrete mascate de draperii sau dulapuri, ca să zăreşti ceva din intimitatea casei regale. Construit la sfîrşitul secolului al XIX-lea, după planurile arhitectului Paul Gottereau, cel care a proiectat şi clădirea CEC-ului mare, Palatul Cotroceni nu este un edificiu copleşitor. Ascuns printre arbori, înconjurat de grădini, este prietenos cu vizitatorii săi, luminos şi izolat de zgomotul şi furia oraşului. După ce treci prin sobra Sufragerie germană, Salonul de vînătoare cu trofeele lui, Salonul Florilor, cu pianul alb al reginei Elisabeta, marca Steinway, descoperit în anii ’90 la Conservator, prin Biblioteca regelui Ferdinand, unde se găseşte pupitrul la care Carol I îşi primea oaspeţii ca să le impună astfel vizite scurte, după ce străbaţi şi Marele Salon de Recepţie, ajungi, în fine, la cele două încăperi care dezvăluie cîte ceva din "Viaţa cotidiană la curtea Regelui Ferdinand I". În prima sală mi-a atras atenţia costumul de soră de caritate al reginei Maria. Frumoasa şi inteligenta Maria, care l-a încurajat pe Ferdinand să intre în război în 1916, împotriva propriei patrii natale, trebuie că i-a cucerit definitiv pe majoritatea românilor de atunci în rolul de soră de caritate. După zece ani, în timpul călătoriei în America, ea a fost declarată de ziarele străine drept cea mai frumoasă şi mai modernă regină din Europa. Aşa cum o cerea moda, principele Carol a purtat costum de marinar. Bluza costumului este expusă alături de fotografia prinţului îmbrăcat asemenea dlui Goe şi asemenea multor băieţei din clasele înstărite ale vremii. În aceeaşi cameră mai sînt expuse: Constituţia din 29 martie 1923, dar şi un tom conţinînd documente diplomatice şi tratate de pace încheiate Sub Domnia Glorioasă A.M.S. Ferdinand I. În camera alăturată e întinsă o masă rotundă de sufragerie. După ideile reginei artiste, spătarele scaunelor pe care stăteau femeile au drept model arborele vieţii, iar cele pe care stăteau bărbaţii, un vultur. Tot în această sală este expus serviciul de masă al reginei Maria, din cristal de Boemia. Dar ce mi-a plăcut cel mai mult şi mai mult au fost facturile emise de diverşi furnizori ai casei regale. Cred că aici este miezul vieţii cotidiene, în aceste liste care vorbesc despre grijile zilnice şi omeneşti, despre preocupările simple, despre detaliile care compun existenţa. Deşi este vorba uneori despre comenzi inaccesibile, poate, muritorilor de rînd, totuşi prin listele acestea ai acces dincolo de strălucirea, luxul şi aura de erou ce fac parte din destinul unor asemenea persoane. Regele şi regina au fost şi ei oameni care au cumpărat "aspirină, spirt camfor, ac. boric - 4,90 lei, piramidon - 3,60", dar şi "otravă pentru şoareci şi şobolani - 16,00". De la "Croitoria V. Pangl, Furnisorul Curţii Regale, 98, Calea Victoriei, 98, Telefon 22/29" este emisă o factură unde, în dreptul cuvîntului tipărit Domn scrie de mînă M.S. Regele Ferdinand şi din care aflăm că i s-a cusut regelui "Costum postav bleu-marin" contra sumei de 450 lei. Fraţii A.& J. Roller au, la 1915 "De monogramat ceasornic LONGINES argint şi ceasornic LONGINES aur, forma tonneau cu brăţară de piele". Am avut răgazul să-mi notez toate astea graţie bunăvoinţei ghidului meu, doamna Vali Dobrescu. Ea m-a lăsat să zăbovesc aici după pofta inimii. Iar dacă sînteţi curioşi ce s-a mîncat la nunta principelui Ferdinand cu principesa Maria din 9 ianuarie 1893 (an în care începe construcţia Palatului Cotroceni pe locul fostelor case domneşti), nu trebuie decît să sunaţi la numărul de telefon 317.31.07 (pînă în 23 iunie) şi să vă programaţi vizita (doar lunea e închis), fiindcă la palat nu puteţi merge pe neanunţate. La intrare vi se va cere buletinul şi veţi primi un ghid. Iar dacă la ieşirea din curtea palatului, pe stradă veţi întîlni apoi vreun vînzător de salep sau măcar vreun vînzător de pîlnii pentru untdelemn, să mă anunţaţi.