O coadă de motan nespălat

1 iunie 2011   La zi în cultură

Dacă tot m-ai întrebat ce mai fac, află despre mine că sînt bine, sănătos, ceea ce îţi doresc şi ţie. Numai că de curînd m-a apucat din nou „artisticăreala anuală“. Îi zic aşa pentru că, de cînd am terminat facultatea, făcutul pe artistul a devenit mai mult un hobby. Dar mă mai apucă aşa o dată pe an să mă dau în spectacol. La propriu. Da’ trece repede.

Mai ştii tu textul ăla pe care îl scriam împreună cu Elena (Vlădăreanu – n.a.) ca să fac un spectacol pentru  masterul de teatru de animaţie? Ei bine, află că disertaţia nu mi-am dat-o nici pînă acu’, dar m-am gîndit să fac ceva cu piesa aia, pentru că nu îmi plac textele de sertar. Din simplul motiv că nu le citeşte nimeni. Aşa că m-am gîndit să-i fac o versiune pentru un spectacol de teatru radiofonic.  

Aşa că ia-l p-ăla micu (dacă nu vrea să stea, dă-i şi tu o scatoalcă-două, că am auzit că „unde dă mama şi tata, creşte“) şi ascultă  tu transmisia, „practic exclusivă“ a reporterului Mîţă în direct de la faţa locului. Adică „În direct din Feliningrad“. A, şi nu uita pisica! Zi-i şi ei să asculte! (Chiar dacă  la noi în piesă se vorbeşte în dialectul nordic al mieunatului, să ştii că avem traducător.) Asta ca să ai cum să îi zici dup-aia pisicii, dacă mănîncă prea mult, că o să ajungă ca Miţontakis sau, dacă nu se spală, că o să fie ca puricosul Chaton. Io aşa fac cu pisicile mele, pe care deja le-am obligat să audieze piesa. Lui Pisicel – care nu-i acelaşi cu detectivul Pisicel din piesă, deşi nu ştiu cum se face că parcă seamănă un pic – chiar i-a plăcut foarte mult. Ba chiar a miorlăit uşor în somn cînd a auzit replica „e coadă de motan nespălat în afacerea asta!“. Şi Pamuk – ăsta-i celălalt motan al meu – a dormit liniştit în timpul audiţiei. Pe şoareci şi pe copii n-am experimentat încă. Aşa că aştept să văd ce zice ăla micu al tău. Dacă nu-i place – că ştii cum e, nesimţiţii ăştia de ţînci răsfăţaţi nu înţeleg ce e frumos –, io zic că măcar tu o să te distrezi. Am uitat să spun: e o poveste cu pisici. Bănuiesc că nu aveai cum să te prinzi şi singur pînă acum, nu?

Robert Bălan este regizor de teatru şi jurnalist cultural.

Mai multe