No Harms Done
să te lovești de-o piatră de mormînt și să-l apostrofezi că nu-i atent pe cel de dedesubt
– mi s-a-ntîmplat
nervos după mai bine de-o oră de căutare a locului de veci al bunicii, la 22 de ani de cînd nu mai călcase pe-acolo, s-a lovit la picior într-un colț (cel de jos, dinspre alee), a făcut „Auu“, a-njurat, ca apoi, jenat, realizînd absurditatea reacției, să citească numele de pe cruce, anii, să se scuze în gînd, să le uite imediat, iar seara, aducîndu-și aminte de fază, să se-ntrebe dacă s-ar fi cuvenit să le țină – și dacă da, cît timp – minte, ca pe numele unui necunoscut față de care-ai greșit, penibil cumva, dar nu foarte grav.
contuzia, dimineață, vizibilă dar nu deranjantă; joggingul rămînînd deci o opțiune pentru ziua în curs.
take 2
să te lovești de-o piatră de mormînt și să-l înjuri că nu-i atent pe mort
– am pățit
nervos după mai bine de-o oră de căutare a locului de veci al bunicii, la vreo două decenii de cînd nu mai călcasem pe-acolo, m-am lovit la picior într-un colț (cel de jos, dinspre alee), am făcut „Aau“, am înjurat, apoi, jenat, realizînd absurditatea reacției, am citit numele de pe cruce, anul nașterii și anul morții, cerîndu-mi scuze în gînd, le-am uitat imediat, ca seara, amintindu-mi faza, să mă-ntreb dacă nu s-ar fi cuvenit să le țin – și dacă da, cît timp – minte, ca pe numele unui necunoscut față de care-ai greșit, penibil cumva, dar nu foarte grav.
după două zile, pedalînd pe bicicleta statică, simt ceva la gleznă, nu f. dureros dar distinct; și-mi aduc aminte: e contuzia de la cimitir.