Un chitarist din Agadez
● Mdou Moctar, Ilana: The Creator, Sahel Sounds, 2019.
În 2010, o casetă audio lansată de, pe atunci, o minusculă casă de discuri din Portland, Oregon, numită Sahel Sounds, indexa un fenomen interesant: în plină revoluție tehnologică, cuplată cu apariția Internetului de mare viteză, a smartphone-urilor și a tabletelor, în Africa sahariană – și, în general, pe aproape tot continentul – telefoanele mobile din generațiile mai vechi erau suportul esențial în schimbul de informație și de fișiere. Music for Saharan Cellphones, release-ul de care aminteam, compilat de Christopher Kirkley, aduna 13 piese ale unor muzicieni din vestul Africii, piese pe care americanul le-a colectat de pe SIM-urile telefoanelor unor „distribuitori“ de muzică locală din Mali, Niger sau Mauritania. Caseta aceea, urmată, în anul 2011, de alte două volume, devenea o scanare a muzicii contemporane tuarege, prin, de exemplu, Tinariwen, un grup malian înființat în 1979, care avea la momentul acela o faimă internațională deja consistentă, sau prin Koudede, un faimos chitarist din Agadez (Niger), membru al Group Inerane, mort, din nefericire, într un accident de mașină în 2012. Dacă unele dintre aceste nume trecuseră înainte de Music for Saharan Cellphones și prin compilații lansate de un alt label american, cunoscut ca actor important în aria unui termen controversat precum world music, Sublime Frequencies, seria editată de Sahel Sounds, impunea și un tînăr artist din noua generație.
Mdou Moctar, pe numele adevărat Mahamadou Souleymane, vine din Niger și este unul dintre muzicienii deveniți faimoși în cultura rețelelor de schimb prin intermediul telefoanelor mobile și al cardurilor de memorie. Născut în 1986, el este unul dintre primii muzicieni tuaregi de confluență, plasînd în muzica locală de nuntă influențe diverse, venite din muzica occidentală și din alte zone muzicale africane. El devine, la cîțiva ani după apariția pe Music for Saharan Cell-phones, eroul primului lungmetraj vorbit într-un dialect tuareg, Akounak Tedalat Taha Tazoughai – într-o traducere liberă, Rain the Color of Blue with a Little Red in It –, povestea succesului unui muzician local, și lansează, prin aceeași casă Sahel Sounds, patru albume, unul din concert, două cu înregistrări mai vechi și unul înregistrat într-un studio: Afelan, în anul 2013, Anar (2014), Sousoume Tamachek (2017) și Ilana: The Creator (2019).
Dacă primele dintre ele captează spiritul locului, prin lo-fism, uzul masiv al Auto-tune-ului și al instrumentelor de ritm tradiționale, Ilana, cel mai nou LP al lui Mdou Moctar, actează într-o ramă de producție occidentală atît prin prezența unor Michael Coltun și Christopher Kirkley, cît și, mai ales, prin cea a unui inginer de sunet precum Chris Koltay (Black Milk, Electric Six, Akron/Family). Iar acest lucru face ca muzica artistului african să se conecteze la „formulă“. Din fericire, ea nu devine și „formulată“, date fiind sound-ul, hipnoza și perspectiva – „Nu știu exact ce este rock-ul. Pur și simplu cînt în stilul meu“, spunea el într-un interviu recent – pe care Mdou Moctar însuși le atașează albumului.
Paul Breazu este jurnalist.