Tu, eu și Kanye

5 iunie 2018   MUZICĂ

■ Kanye West, Ye, G.O.O.D. Music, 2018.

„The most beautiful thoughts are always besides the darkest.“ Întrebat de Big Boy în show-ul său de pe YouTube de unde vine numele acestui nou album, Kanye West a avut răspunsul: „Cred că «ye» este cuvîntul cel mai des folosit în Biblie, iar acolo înseamnă «tu». Deci eu sînt tu, eu sînt noi, eu sînt despre noi“. Pe 27 aprilie, cînd West își lansa single-ul „Ye vs the People“, referințele biblice puteau fi citite într-o cheie politică – rapper-ul readucea în discuție o plauzibilă candidatură la președinția Statelor Unite. Sigur, asta după ce Donald Trump își va fi încheiat și al doilea mandat. „I know Obama was heaven-sent / But ever since Trump won, it proved that I could be president.“ Aleasă este celebritatea! „I feel an obligation to show people new ideas…“ Trumpismul scînteiază din fiecare cuvînt al frazei dinainte. Dar Ye, albumul de 24 de minute al lui Kanye West, încearcă să se țină – parțial – departe de formatul unei platforme-program. Pe copertă stau o fotografie, făcută cu iPhone-ul, a unor munți din Wyoming și cîteva cuvinte: „I hate being a Bi-Polar it’s awesome“. Sîntem aici, în locul unde, dintotdeauna, arta și travaliul asociat ei s-au constitut în filtre ale sanității mentale. „The most beautiful thoughts are always besides the darkest“, spune West pe prima piesă a acestui LP, „I Thought about Killing You“. „Today, I seriously thought about killing you, / I contemplated, premeditated murder. And I think about killing myself / And I love myself way more then I love you, so...“ În egolatra cultură a celebrității, ca și în Biblie, totul e despre „ye“.

Precedentul album al lui Kanye West, The Life of Pablo, lăsa, în cel mai briliant mod cu putință, impresia unei afaceri neterminate. Ye nu-l dezminte pe acest personaj KW care se substituie însăși muzicii, care încearcă să scoată din muzica pop cel mai dur diamant al culturii pop. Antonim al lui Béyonce – și ea un performer al activismului pur politic mediat de pop și de resorturile noii culturi (vizuale) a celebrității –, West joacă dur și controversat, încercînd să nu uite că este – deși nu mai este! – un copil al hip-hop-ului. „They say «Build your own!», / I said «How, Sway?» / I said «Slavery a choice», / They said «How, Ye?» / Just imagine if they caught me on a wild day, / Now I’m on fifty blogs gettin’ fifty calls, / My wife callin’, screaming, say «We ‘bout to lose it all!» / Had to calm her down ‘cause she couldn’t breathe, / Told her she could -leave me now / But she wouldn’t leave.“ Personajul problematic și idiosincratic de pe Yeezus, poate cea mai răvășitoare, sonic și narativ, operă a hip-hop-ului ultimului deceniu, pare a se fi întors (pe dos): „Niggas is savage, niggas is monsters, / Niggas is pimps, niggas is players / ‘Till niggas have daughters, now they precautious. / Father, forgive me, I’m scared of the karma / ‘Coz now I see women as something’s to nurture / Not something to conquer…“ Din acest tablou lipsește Rick Rubin, omul care, uneori, știe cum să facă din rahat bici. Dar oricum nu mai are nici o importanță, pentru că Ye este doar o parte din drumul lui Kanye West către noi: „Some day, some day, / Some day I’ll, I will wear a starry crown. / Some day, some day, some day / I wanna lay down, like God did, on Sunday!“.

Paul Breazu este jurnalist.

Mai multe