Tribalism electronic şi comentariu politic

23 martie 2016   MUZICĂ

Peder Mannerfelt, The Swedish Congo Record, Archives Intérieures, 2015.

Între 1934 și 1935, aventurierul, etnologul și documentaristul belgian Armand Denis și soția lui, Leila Roosevelt, înregistrau muzica tribului Babiara din pădurea Ituri, aflată astăzi în Republica Democrată Congo. Pe vremea aceea, o bucată mare din lumea în care trăia și tribul amintit era colonie a țării de origine a lui Denis, decretată astfel de regele Leopold al II-lea și fiind proprietate personală a suveranului, și purta numele de Congo Belge. În schimbul exportului de „civilizație“ europeană, Belgia s-a înfruptat cu lăcomie din resursele naturale ale locului, lăsînd în urma sa amintirea unor atrocități greu de egalat, care au conti­nuat chiar și după ce Congo și-a recăpătat independența, în anul 1960. În 1936, înregistrările cuplului Denis-Roosvelt erau lansate comercial pentru prima oară în Statele Unite. La puțină vreme după sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1950, faimosul label Commodore Records le scotea iarăși la suprafață, purtînd titlul de The Belgian Congo Records: Primitive African Music.

În 2015, la 90 de ani distanță de călătoria etnografică a lui Armand Denis, un muzician din Suedia, Peder Mannerfelt — parte a unui proiect muzical, Roll the Dice, care și-a cîștigat destulă notorietate în lumea muzicii electronice –, producea un disc, The Swedish Congo Record, care însemna, în cuvintele autorului, „un omagiu adus oamenilor care au creat și interpretat muzica“. TSCR aducea, totodată, în discuție termeni precum „rasism“, „exploatare“, „colonizare“ și „apropriere culturală“. Ei sînt motivul pentru care Mannerfelt a ales să nu se folosească de tehnica sampling-ului în producția acestei opere. Reconstrucția de la zero a unui item important din istoria culturală a lumii (dar și a unuia care o să semnalizeze mereu ravagiile făcute de politicile expansioniste ale agenților „civilizatori“) cu mijloacele muzicianului de astăzi i-a părut a fi modalitatea corectă de lucru.

Rezultatul muncii sale nu iese din sfera unei posibile critici — Manner­felt însuși vorbește despre ambiguitatea relațională a polilor binomului „apreciere/apropriere“ –, dar rămîne, cu toate acestea, o întreprindere remarcabilă. Materialul acustic înregistrat de Denis și Roosevelt se transformă, în producția artistului suedez, într-un eseu al sound-ului sintetic: pattern-uri poliritmice performate de mașină, voci obținute prin tehnica formant filtering-ului, un procedeu care se bazează pe replicarea sunetului vocalelor produse de vocea umană, inserturi armonice produse de sintetizator. Mannerfelt inventează, cu acest The Swedish Congo Record, un nou limbaj de programare pentru sunetul ri­tualic african, descifrînd în cheie proprie, la aproape un secol diferență, codul unui context istoric care a lăsat în urma sa o înregistrare prețioasă și multe întrebări fără răspuns.

Peder Mannerfelt va performa integral The Swedish Congo Record la ediția din acest an a festivalului Rokolectiv, care se va desfășura între 21 și 23 aprilie în București, la Muzeul Național de Artă Contemporană și Control Club. Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi pe www.rokolectiv.ro.

Paul Breazu este jurnalist.

Mai multe