Pop asistat de iPhone

22 ianuarie 2019   MUZICĂ

● The 1975, A Brief Inquiry into On­line Relationship, Dirty Hit, 2018. 

„Go down, go down, soft sound.“ Pe inevitabilul prolog al acestui nou album – formația din Wilmslow și-a prefațat fiecare dintre cele trei LP-uri de pînă acum cu cîte o repriză de sub două minute care previziona într-un fel atmosfera celor ce aveau să urmeze –, The 1975 folosește un pian. Poate că asta nu ar însemna mare lucru dacă n-ai ști că pe celelalte două albume el nu exista. Ca figură de stil, pianul acesta poate fi aluzia la ce vrea să însemne A Brief Inquiry into Online Rela­tionship, primul album din portofoliul trupei produs fără ajutorul Eminenței Sale indie Mike Crossey (Arctic Monkeys, Foals, The Kooks, Razorlight ș.a.). Mai mult sau mai puțin transparent, o afirmă chiar Matt Heally, vocalistul și interfața formației, într-un interviu făcut de Sam Sodomsky pentru Pitchfork: „Pregăteam un alt intro, care era o aluzie la muzica lui Steve Reich, bazat pe xilofon și instrumente cu coarde, dar nu-mi ieșea nici de al dracu’. Cu două zile înainte de a intra în studioul de înregistrări mi-am zis de ce să nu folosesc un pian și apoi să i manipulez sunetul?! Și mi-a ieșit! Am trecut de la a mă urî la a fi foarte mîndru de mine“. Cuvintele astea descriu cel mai bine noul album The 1975: experiment – în limitele a ce ar putea însemna el pentru Heally și The 1975 – și o bombastică narcisiacă. Aceasta din urmă se găsea în abundență și pe albumele anterioare. Primul, într-o măsură mult mai mică, Crossey fiind adeptul „formulei“, cu frugale evadări din ea.

„You learn a couple things when you get to my age / Like friends don’t lie and it all tastes the same in the dark, / When tour vinyl and your coffee collection is a sign of the times / You’re getting spiritually enlightened at 29“, ne face Matt Heally confidența axială a acestui LP pe „Give Yourself a Try“. Sound-ul trupei în 2018 nu se depărtează de ancorele din 2016, cînd, pe I Like It When You Sleep, for You Are So Beautiful yet So Unware of It, The 1975 descoperea masiv pastișa multigen – synth pop și R&B, și emo, și post-punk, și new wave –, dar nu mai e atît de glossy ca atunci. O spune și „How to Draw / Petrichor“, cu al său impuls ambientaloid sfîrșit într-o fundătură electronică pe undeva cam Radiohead, pe care ne revedem și cu pianul acela inițiatic. Și „I ­Like America & America Likes Me“, un manifest autotunat împotriva armelor, care face cu ochiul trap-ului. Și „The Man Who Married a Robot / Love Theme“, pe care același pian o acompaniază pe – găselniță! – Siri: „One day, the man, whose name was @SnowflakeSmasher86, turned to his friend, the Internet, and he said: «Internet, do you love me?»“.

Pe A Brief Inquiry into Online Re­lationship, The 1975 merge concomitent într-o sumedenie de direcții, încercînd să capteze și să sondeze momentul. Din nefericire, albumul acesta se salvează doar atunci cînd Heally & Co. reușesc să se cupleze la ceea ce știu să facă mai bine: pop bombastic, cu texte crocante. 

Formația The 1975 va performa la ediția de anul acesta a festivalului Summerwell, după ce concertul din 2016 a fost anulat. Evenimentul va avea loc în zilele de 10 și 11 august pe Domeniul Știrbey din Buftea. Mai multe informații despre festival găsiți pe summerwell.ro

Paul Breazu este jurnalist.

Mai multe