O voce pentru secolul XXI: Alexandru Aghenie

Îl văzusem pe scena Operei din Braşov. Apoi, la cursurile de master class ale maestrului Vasile Moldoveanu, pe scena Sălii Mici a Ateneului Român. M-au cucerit firescul emisiei vocale, splendida culoare timbrală a glasului, bravura scenică venindu-i ca turnată, talentul de artist „născut, nu făcut“. De aceea, vestea incredibilă primită zilele trecute era una aşteptată: tînărul bariton Alexandru Aghenie a cîştigat Premiul I la Primul Concurs Internaţional de Canto „Eva Marton“, organizat de Academia „Franz Liszt“ din Budapesta în perioada 15 – 22 septembrie a.c.

Dar ceea ce adună în cupa lui destinul pare adesea o poveste cu zîne: Alexandru Aghenie este discipolul maestrului Vasile Moldoveanu, cu o carieră de peste 40 de ani desfăşurată pe patru continente, cu 11 ani petrecuţi pe scena Operei metropolitane din New York (105 spectacole), socotit de o parte a criticii muzicale internaţionale drept „cel mai mare tenor al ultimei jumătăţi a secolului XX“, iar Eva Marton, emblema acestui mare concurs de canto, i-a fost parteneră de scenă. Se poate spune că, odată cu premiul acordat tînărului bariton, cei doi maeştri s-au reîntîlnit peste timp...

Ieşim din nota comună pe care o are astăzi torentul de festivaluri şi concursuri din lume, devalorizate prin prezenţa lor excesivă, dacă standardul de aur al profesionalismului se impune. Academia „Franz Liszt“ din Budapesta a organizat concursul „Eva Marton“, marcă de excelenţă legată de renumele marii soprane cu o carieră de patruzeci de ani, pe scenele lumii. „Cînd o instituţie şi o ţară conţin o asemenea comoară (Eva Marton – n.m.I.D.) ar fi o prostie să nu se facă uz de ea“, a afirmat în discursul său Andras Batta, unul dintre patronii concursului.

Juriul a fost compus din personalităţi artistice de prestigiu internaţional, cu Eva Marton preşedintă de onoare. Ca urmare, evoluţia în teatrele de operă din lume va putea deveni realitate în cariera tinerilor participanţi. A fost decisivă existenţa unui patronat al concursului, avîndu-l în frunte pe preşedintele Republicii Ungare János Áder, alături de care s-a aflat Zoltán Balog, preşedintele Fondului Cultural Naţional din Ungaria, András Batta, comisar guvernamental pentru muzică clasică, şi István Tarlós, primar al Budapestei, dar şi alte personalităţi cu prestigiu. Sprijinul responabililor oficiali de viaţa culturală a Ungariei s-a materializat în suma de 42.000 de euro. Concursul a fost promovat în publicaţii de specialitate cu faimă, ca Opera News, Opera Magazine, Das Opernglas.

Ungaria, ca şi România, ţări ale „fostului lagăr socialist“, vin de după Cortina de fier. Nu-mi imaginez că, din punct de vedere financiar, cultura stă mai bine decît la noi. Există, însă, acolo, iniţiative de protejare şi promovare a ei, de la nivelul cel mai înalt. Există respectul autorităţilor faţă de marii artişti pe care îi onorează în ţara natală, la final de carieră, oferindu-le prestigiul de a deveni, în mod oficial, pedagogi ai artei, maeştri ai tinerilor artişti. România are, în persoana tenorului Vasile Moldoveanu, un mare artist al lumii, astăzi un maestru al cîntului, care, în ultimii ani, cu ocazia cîtorva cursuri de master class, a educat muzical multe voci tinere din teatrele de operă ale ţării. Aştept cu speranţă implicarea autorităţilor în susţinerea şi ocrotirea acestui adevărat fenomen care contribuie la promovarea tinerilor artişti lirici în ţară şi peste hotare. „Patrimoniul cultural […] este unul de maximă importanţă astăzi; el trebuie pus în circulaţie în exterior, dar în acelaşi timp trebuie să rămînă în albia lui, ca Dunărea“ a spus Eva Marton, profesor emerit al Academiei de Muzică „Franz Liszt“ din Budapesta...

Alexandru Aghenie poate fi un spectacol vocal cu uimitoare diversităţi tonale. Dotat cu eleganţă scenică, precizie şi cu o vie inteligenţă artistică, el a fost alesul juriului pentru Premiul I, dintre 77 de participanţi din 37 de ţări de pe cinci continente. Repertoriul pe care l-a prezentat în cele trei etape ale concursului, pregătit împreună cu maestrul Vasile Moldoveanu, a cuprins lucrări din categoria lied şi arii din operele compozitorilor Gaetano Donizetti, Ruggero Leoncavallo, Piotr Ilici Ceaikovski, Giuseppe Verdi şi Charles Gounod. El a fost onorat cu încă alte patru Premii Speciale, pe lîngă Premiul I cucerit: al Orchestrei Simfonice MAV din Budapesta, al Operei Maghiare de Stat, al Festivalului de Vară din Budapesta, precum şi cu premiul „Concerto Packing“, pentru trei ani, oferit de platforma online „Hello Stage“, creată pentru comunitatea profesionistă a muzicii clasice. A primit o ofertă, în cadrul stagiunii Operei Maghiare de Stat din Budapesta 2014 – 2015, pentru rolul Contelui di Luna în opera Trubadurul de Giuseppe Verdi şi alte propuneri pentru teatre de operă din lume.

S-a născut la 23 aprilie 1985 în Republica Moldova. Odată cursurile Liceului de Arte (secţia canto) din Sf. Gheorghe absolvite în 2004, urmează cursurile Universităţii Transilvania din Braşov, Facultatea de Muzică, secţia canto clasic (cu licenţa în 2008), la clasa profesoarei Cristina Soreanu. În 2010, devine master di canto la Academia de Muzică din Bucureşti. Îşi va perfecţiona studiile cu baritonul Vladimir Dragoş din Republica Moldova. Parcurge cu dedicaţie toate treptele în arta cîntului, de la poziţia de corist (în 2004) la Opera din Braşov, pînă, în 2008, tot aici, la aceea de artist liric.

Debutează în 2009 la Academia de Muzică Bucureşti, în opera Traviata de Giuseppe Verdi, cînd începe, pînă în 2012, un şir de turnee în Italia cu Teatrul liric „Elena Teodorini“ din Craiova. În 2010, debutează la Opera din Braşov, în rolul Valentin care va deveni, pentru el, emblematic (Faust de Charles Gounod). Mai debutează în rolul Baronul Douphol (Traviata de Giuseppe Verdi), în mai multe teatre de operă din Italia (Magenta, Monza, Como). Un debut de excepţie este pentru Aghenie rolul Enrico Ashton din opera Lucia din Lammermoor de Gaetano Donizetti (Como, Jesi, Fermo, Pavia, Ravenna). Tot în Italia primeşte angajamente între 2012 (decembrie) – 2013 (mai), debutînd în rolul Contelui di Luna (Trubadurul de Giuseppe Verdi) cu care face turul Lombardiei, pentru ca în 25 mai 2013 să interpreteze acelaşi rol la Teatro Nuovo din Milano şi apoi, în luna iulie, acelaşi an, la Arena (Teatro all’aperto) din Como.

Întors în ţară, în 2013 intră în rolul principal din opera Gianni Schicchi de Giacomo Puccini. Tot acum se lansează şi în muzica de operetă, interpretînd rolurile Contele Danilo Danilovici (Văduva veselă de Franz Lehar), Tassilo (Contesa Maritza) şi Prinţul Edwin (Silvia), operete de Emeric Kalmann, montate la Opera din Braşov.

Tînărul bariton mai are în palmares şi alte premii: în 2011 – Premiul Special şi Bursa de Studii la Concursul internaţional „Arturo Toscanini“ – Manfredonia, Italia, Premiul Special al Juriului la Concursul „Petre Ştefănescu-Goangă“– Bucureşti, Premiul I la Concursul Internaţional de Canto – Piatra Neamţ; în 2012 – învingător la Concursul pentru Tinerii Artişti Lirici din Europa As.Li.Co., Como, Italia.

Alexandru Aghenie se apropie de formula magică a rafinaţilor artişti de operă ai secolului din urmă, distilînd-o în felul propriu tinereţii lui, adaptînd-o secolului XXI, căruia, însă, nu-i deschide nici calea violenţei unui modernism excesiv, nici schematismul unei creaţii a viitorului simplificant. Prezenţa scenică cu alură de nobleţe l-a condus înspre rolurile de conţi şi de prinţi. Vremea poveştii lui a sosit.

Ioana Diaconescu este scriitoare şi traducătoare.

Foto: martoncompetition.hu