Micile librării strigă "ajutor"

Micile librării independente caută soluţii de supravieţuire pentru a rezista pe piaţă. În lupta cu concurenţa din zona online, şansele de a reuşi, de a fi rentabile sînt mici. Cumpărătorii de carte îşi schimbă, de la un an la altul, comportamentul de consum. Amazon.com cîştigă tot mai mult teren. La Tîrgul de Carte de la Leipzig, desfăşurat săptămîna trecută, una dintre temele de dezbatere a fost legată de viitorul librăriilor şi al comerţului de carte tipărită, în general. Programarea acestei discuţii reprezintă în sine un mic gest contrarevoluţionar. Căci, de peste un deceniu, marile tîrguri de carte (Frankfurt, Leipzig, Londra, Paris) au încercat să impună tocmai comerţul de carte online şi cărţile electronice. S-a schimbat macazul între timp?

Pentru cartea electronică, încă nu. Deocamdată, tot cartea tipărită acoperă cea mai importantă parte a pieţei, cel puţin în Europa. În Germania, de pildă, se estimează că vînzările de carte în format electronic se situează la 10% din volumul total al vînzărilor. E adevărat, dispozitivele sînt acum mai fiabile, mai ergonomice şi, mai ales, mai ieftine. O „carte electronică“ redă fidel pagina tipărită, răsfoitul virtual seamănă cu răsfoitul paginilor reale, pînă şi foşnetul paginilor, generat de computer, oferă senzaţia unei lecturi de carte tipărită. Formatele electronice sînt tot mai utilizate, dar numărul de copii vîndute a rămas, în continuare, relativ scăzut în Europa. În SUA, piaţa cărţilor de buzunar a scăzut, în ultimii doi ani, cu aproape 60%, iar piaţa hardcover – cu 20%. În schimb, cărţile în format electronic reprezintă aproape un sfert din piaţa americană de carte.

Dacă formatele electronice încă mai trebuie să se „coacă“, comerţul electronic de carte s-a maturizat. Singura problemă a acestui domeniu: aproape că nu există competitori. În doar cîţiva ani, s-a ajuns la situaţia de monopol. Peste tot în lume, Amazon face legea în vînzarea de carte online. Librăria online (devenită între timp şi editură – dar asta-i altă poveste) concurează acum şi cu librăriile cu tradiţie. Ce e de făcut?

În Germania, ministrul federal al Culturii, Bernd Neumann, vrea să ofere librăriilor independente ajutor de stat. Programul de subvenţii pentru librării ar trebui să se bazeze pe aceleaşi principii ca finanţarea cinematografelor de artă. Această intenţie – căci, deocamdată, ministrul nu a formulat nici o propunere concretă – face deja valuri în Germania. În ultimii zece ani, a dispărut un sfert dintre librăriile independente. În primul rînd, din cauza presiunii marilor lanţuri – care, avînd forţă financiară, au o putere de negociere mult mai mare cu editurile –, dar şi din cauza comerţului electronic. În oraşele mai mici, în care lanţurile de librării nu sînt prezente, oamenii preferă, tot mai adesea, să-şi comande cărţile – via Amazon – decît să le caute în librăria locală. O altă cifră îngrijorătoare, prezentată la Tîrgul de Carte de la Leipzig: numărul librarilor a scăzut cu 40% în ultimii cinci ani. „Meseria“ e în criză. Marile lanţuri nu mai au pretenţia să lucreze cu librari de profesie şi angajează lucrători comerciali nespecializaţi.

Cînd, acum cîţiva ani, patronii de librării, sprijiniţi de sindicate, au cerut pentru prima dată ajutor de stat, li s-a spus că oricum acest domeniu economic sensibil este „subvenţionat indirect“ prin acceptarea unei TVA reduse pentru cărţi şi presă. Însă această măsură are un impact general – deci avantajează inclusiv principalul concurent al librăriilor independente, Amazon. De fapt, conform unei analize realizate de Uniunea patronilor de librării, această formă de sprijin a industriei de carte a avantajat în primul rînd şi mai ales Amazon!

Desigur, Germania nu e Franţa – aşa că ajutoarele directe, de stat, nu sînt de la sine înţelese. Programul de subvenţii vizat de librari prevede un fond de cinci milioane de euro, destinat exclusiv librăriilor independente. Acestea ar putea contracta finanţări anuale de pînă la 12.000 de euro, pentru programe culturale regulate în spaţiul librăriei şi pentru angajarea unor librari tineri. Suma solicitată ar fi – o recunosc chiar şi responsabili ai guvernului – rezonabilă. Oricum, acest ajutor, menit să salveze librăriile mici, este net inferior avantajelor oferite marelui investitor Amazon pentru construirea centrelor sale logistice.