Matache şi Ai Wiwei
● 22, (8 februarie 2011)
Pentru realizarea Diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus urmează să fie demolate cîteva zeci de case, unele cu valoare istorică şi arhitectonică. Printre clădirile care stau în drumul şoselei se numără şi Hala Pieţei Matache. Cîteva sute de oameni s-au mobilizat pentru a se opune demolării. Printre acestea şi criticul de artă Magda Cîrneci: „...Trebuie să constatăm că civismul începe să se manifeste din ce în ce mai vizibil în societatea românească, mai ales la generaţia tînără. Iar automobilizarea se petrece din ce în ce mai frecvent, chiar dacă, deocamdată, nu pentru cauze strict politice, ci mai degrabă pentru cele cvasi sau indirect politice, care privesc ecologia şi mediul, patrimoniul natural şi construit, urbanismul sau alte sectoare ale vieţii sociale. În ce priveşte conştiinţa urbană a locuitorilor Capitalei, mi se pare că ea începe să atingă vîrsta primei maturităţi şi să exercite un control şi o veghe mai eficace asupra derapajelor şi abuzurilor politicilor publice. Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus are în egală măsură partizani şi inamici, atît în rîndurile arhitecţilor şi urbaniştilor cît şi ale decidenţilor politici, intelectualilor critici şi oamenilor de cultură. Deşi am invitat reprezentanţi ai ambelor tabere, pînă la urmă, discuţia de la GDS s-a purtat mai ales cu cei care se opun acestei iniţiative controversate. (…) La final, s-au făcut o serie de propuneri aplicabile în imediat. Reprezentanţii ONG-urilor s-au oferit să dea cursuri de urbanism şi conservarea patrimoniului în faţa edililor şi poliţiei comunitare sau consiliere pentru proprietarii şi locatarii clădirilor istorice. Arhitecţii au propus semnarea, de cît mai multe personalităţi culturale şi organizaţii, a unei scrisori deschise către primarul general al Capitalei, prin care să i se ceară: 1) suspendarea lucrărilor şi punerea lor din nou în dezbatere publică; 2) declanşarea unui concurs de proiecte pentru remodelarea zonei deja demolate şi regenerarea ei cu construcţii adecvate spiritului locului; 3) păstrarea Halei Matache din piaţa cu acelaşi nume ca o construcţie-reper a zonei şi transformarea ei într-un centru de documentare pentru proiectele urbanistice ale Primăriei, pentru istoria zonei şi pentru activităţile ONG-urilor care se preocupă de soarta oraşului.“
● Die Zeit (februarie 2011)
Artistul Ai Weiwei era pe cale să inaugureze prima personală în China. Însă expoziţia nu va mai avea loc. Din cîte se pare, din motive politice. Organizatorii au vrut să amîne evenimentul pentru luna octombrie. Aşa cum era planificat iniţial, vernisajul urma să aibă loc în martie, în ajunul congresului anual al Partidului Comunist Chinez. Ai Weiwei acuză acum autorităţile de cenzură: „Dacă expoziţia e amînată «din motive politice» înseamnă că şi în octombrie va fi un moment nepotrivit. Nu are nici un sens.“ – a spus Weiwei, care a anunţat că mai bine renunţă să mai inaugureze expoziţia de la Beijing. Ai Weiwei este cel mai cunoscut artist vizual din China şi unul dintre puţinii care au voie să circule. Weiwei expune adesea în galerii din Europa occidentală şi din Statele Unite, publică în gazete străine şi participă la conferinţe internaţionale. Pe de altă parte, este unul dintre opozanţii curajoşi ai regimului – s-a întîmplat, nu o dată, să-i critice pe guvernanţi şi să demaşte lipsa libertăţilor civile din republica populară. Anul trecut, în decembrie, autorităţile i-au interzis să părăsească ţara pentru a participa, la Oslo, la ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace: Weiwei este unul dintre cei care au făcut cunoscut cazul laureatului – Liu Xiaobo – în Occident.
Expoziţia de la Beijing ar fi trebuit să aibe loc la Centrul „Ullens“ pentru Artă Contemporană, o galerie patronată de un colecţionar belgian. Amînarea sau anularea evenimentului nu constituie neapărat o surpriză – dimpotrivă, surpriza a fost chiar anunţarea ei în programul galeriei. Acum, că este presat de autorităţi să o anuleze, Weiwei dobîndeşte încă un prilej pentru a cîştiga notorietate în Occident.