Les Films de Cannes à Bucarest 10 – mini-ghid de festival

15 octombrie 2019   La zi în cultură

CÎND: Anul acesta, festivalul se întinde în București pe durata a 11 zile, între 17 și 28 octombrie. Dacă punem la socoteală și edițiile locale, festivalul se întinde pînă în noiembrie.

UNDE: În București, filmele pot fi văzute la Cinema Pro, unde vor avea loc galele de deschidere și închidere, la sala Elvire Popescu, unde vor avea open-talkuri Claude Lelouch și Elia Suleiman, la sala Horia Bernea a Muzeului Țăranului Romăn unde vor fi putea fi descoperite toate filmele românești în avanpremieră, la Cinemateca Union unde aveți ocazia să vedeți nu mai puțin de zece filme premiate cu Palme d’Or, la Instituto Cervantes unde puteți urmări majoritatea filmelor din Focus Spania și la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă, cunoscută și ca Sala Mică a Palatului, unde am programat cele mai de public hituri ale ediției Cannes 2019.

HUB: Dupa proiecții, vă așteptăm în fiecare seară la Lokal, hubul festivalului, unde comentăm filmele, îi birfim pe cei care nu sînt de față și, bineînțeles, ciocnim un pahar. Cu anumite ocazii, primul e din partea casei.

EDIȚII LOCALE: Ca să aniversam a 10-a ediție a Les Films de Cannes proiectăm cele mai așteptate filme ale anului în 10 oraşe: pe lângă Les Films de Cannes à Bucarest, vor exista ediții ale festivalului și la Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Botoșani, Brașov, Arad, Suceava, Brăila și Slobozia – unde vom proiecta filme între 6 si 12 filme.

Între 18 și 20 octombrie, vor avea loc edițiile de Cluj-Napoca, la Cinema Victoria, Timișoara, la Aula Magna a Universității de Vest și Iași, la Cinema Ateneu. Cinema Unirea din Botoșani devine gazda Les Films de Cannes, între 20 și 22 octombrie. Urmează Brașovul, la Centrul Cultural Reduta și Cinema One, între 23 și 27 octombrie. Filmele călătoresc apoi la Arad, la Cinema Arta, între 25 și 27 octombrie. În noiembrie, festivalul ajunge la Suceava, la Cinema Modern, între 1 și 3 noiembrie, la Slobozia – între 5 și 8 noiembrie la Casa Municipală de Cultură și la Brăila, la Cinema Cinefeel, între 15 și 17 noiembrie.

Elementul comun e filmul de Palme d’Or Parasite, al lui Bing Joong Hu pe care festivalul îl aduce în premieră în România spectatorilor din aceste orașe.

BILETELE ȘI PROMOȚIILE: Biletele rămîn și anul acesta 15 lei, însă doar pînă la începerea festivalului, după care vor costa 20 de lei. Ideea e să vă faceți rezervările cît mai din timp ca să știm cîte locuri putem oferi gratuit studenților facultăților de film, liceenilor și partenerilor. Excepție face sala Union, care funcționează cu tarifele obișnuite ale Cinematecii. Pentru prima dată, există un pass general care dă posesorului acces oricînd, la orice proiecție. Atenție, am pus în vînzare doar zece! Tot pentru prima dată există un număr minim de bilete care se vînd întotdeauna la sală înaintea proiecțiilor. Deci, nu vă lăsați descurajați dacă pe site proiecția apare sold out – un minim de 20 de bilete vă așteaptă direct la sală și se vînd chiar înainte de începerea filmului. Posesorii de  bilete și invitații au locurile rezervate pînă la ora anunțată a proiecției, după care locurile devin eligibile pentru cei care au decis să-și încerce norocul last minute, la cinematograf.

SECȚIUNILE DE FILME

Filmele de lungmetraj sînt grupate în secțiuni: „Selection officielle“, „Retrospectiva Claude Lelouch“, „Ziua de Aur“, „Focus Spania“, „Avanpremierele toamnei“, „Ivanov 50“, „România. 30 de ani mai tîrziu“, „10 maeștri pentru 10 ani“, „Ce mai fac vecinii noștri?“. Toate filmele în premieră absolută sînt proiectate de cel puțin două ori. A doua proiecție e mereu în alta sala decît prima. Intrarea la unele dintre filmele care nu sînt proiectate în premiera este liberă. Puteți vedea în catalog care filme sînt urmate de Q&A cu regizorul, dar e bine să verificați întotdeauna și pe site: sînt regizori care confirmă pe ultima sută, iar alții care nu pot veni sînt de acord să intre în dialog cu publicul prin SKYPE.

Pe lîngă lung metraje, sînt două grupaje de scurtmetraje, unele românesti și altele aparținînd școlii de film din Franța, La FEMIS. Totodată, ca în fiecare an, înaintea filmelor de lung metraj se proiectează filme din competiția Film minute, festivalul internațional al filmelor de un minut.

SELECTION OFFICIELLE grupează filmele din selecția oficială de la Cannes din 2019. Pe de o parte, aici puteți vedea în ce formă mai sînt suspecții de serviciu ai Cannesului: Almodovar, Dardenne, Loach, Jarmusch, Dolan, Hertzog, Bellochio, Suleiman ori Deplechin – iar pe de alta sînt hiturile, premiile și cei nou veniți: premiile de regie, scenariu, cel mai bun actror și cea mai bună actriță, premiul juriului, cel mai bun film din „Un certain Regard“ și așa mai departe.

ZIUA DE AUR Devenită o tradiție în festival, nu putea lipsi nici anul acesta. Reunește filmele cîștigătoare ale celor mai aurite premii din festivaluri. Anul acesta, am grupat aici cîștigătoarele de Palme d’Or, Ours d’or și Camera d’Or. Ideea e să le vedeți pe toate, unul după celălat, dacă vă plac comparațiile și clasamentele. Așa că sînt programate ca un maraton, în succesiune, la sala Elvire Popesco, sîmbătă, 26 Octombrie.

FOCUS CLAUDE LELOUCH

Claude Lelouch a realizat peste 60 de filme în carieră. E unul dintre puținii autori care au reușit să ia un Palme d’Or și un premiu Oscar cu același film. Contemporan cu Nouvelle Vague, e încă prezent la Cannes și în plină formă.

La București vom proiecta trei din filmele lui, iar Lelouch va dialoga cu publicul după proiecțiile cu Les plus belles annees d’une vie, vineri la Cinema Pro și sîmbătă la Elvire Popesco și va introduce Un homme et une femme vineri, la Elvire Popesco.  

FOCUS SPANIA

Iată că după Almodovar, un alt cineast spaniol începe să devină un obisnuit al Cannes-ului. Mult mai contondent și radical, Serra a revenit anul acesta la Cannes, după aclamatul La mort de Louis XV, cu Liberté.

Invitat special al focusului Spania, Serra va discuta cu publicul bucureștean după fiecare dintre cele 3 filme ale sale. Nu-l ratați! Mai degraba catalan naționalist și artist plastic, Serra umblă în pantaloni roșii și nu se ferește să-i scandalizeze pe cei, să zicem, cu naturelul mai simțitor. Atenție, spoiler: Liberté include una dintre cele mai lungi secvențe de masturbare din istoria cinematografului, așa că nu acesta este filmul la care să vă luați copiii la cinema.

Pentru patrioți: Story of my death, al treilea film pe care îl va introduce Albert Serra, este parțial filmat în România – iar în filmul de anul acesta, la Cannes, joacă și un actor român.

AVANPREMIERELE TOAMNEI

Aici puteti vedea recolta de toamnă a filmelor românești, cu zile sau săptămîni înaintea intrării lor pe marile ecrane. Regizorii și echipele filmelor vor fi de față, aveți ocazia să-i întrebași de ce se mănîncă atîta ciorbă în filmele românești, de ce nu sînt cu actori americani  și altele asemenea.

E secțiunea la care publicul e invitat să voteze cel mai simpatizat film – care va primi o primă de distribuție ca să ajungă mai cu spor la spectatori.

IVANOV 50

Aici ideea e să-i sărbătorim pe cei la care ținem încă din timpul vieții lor. Anul acesta, Vlad Ivanov a împlinit 50 de ani. Nu știu dacă ați băgat de seamă, dar Vlad Ivanov a devenit unul dintre acei actori care devin iconici și ocupă golul lăsat de actorii iconici de dinaintea lui, cei care, din păcate, nu mai sînt printre noi.

Vlad Ivanov este acel gen rar de actor pe care nu televiziunea l-a adus în atenția publică, ci filmul și teatrul. El are, după parerea mea, cea mai interesantă carieră internațională posibilă, căci a depășit faza de roluri episodice în filme americane și e distribuit în roluri consistente în filme în care trebuie să vorbească în rusă, slovacă, spaniolă, japoneză sau maghiară. Va rog să încercați să învățați corect o poezie în maghiară ca să întelegeți prin ce are de trecut.

În cadrul secțiunii puteți vedea trei filme românești în care e protagonist, dar și două filme maghiare: Hier și Sunset.

ROMÂNIA. 30 DE ANI MAI TÎRZIU

Cumva, s-au scurs deja 30 de ani de la Revoluția Română în direct. Cum e reflectat momentul în cinematografia română? Care sînt cele mai improtante filme despre perioada comunistă? Va rămîne comunismul subiectul predilent pentru cineaștii români sau e cazul să ne luam o pauză? Sîntem astăzi noi, ca popor, unde speram acum 30 de ani să fim? Ce perspectivă au asupra noastră și a țării românii din exil ? Cît contează pentru cei născuți după 1989 să mai știe ce fel de viață au avut părinții și bunicii lor? Acestea sînt doar cîteva din chestiunile pe care ne-am dori să le abordăm în conferința România. 30 de ani mai tîrziu pe care o organizăm pe 17 octombrie, la cinema Union. Andrei Ujică, Cornel Mihalache și Radu Muntean, ca cineaști care au făcut filme despre revoluție vor fi prezenți la discuție, dar și Matei Vișniec, Dorin Ștefan și Octavian Ursu. Dacă acest din urma nume nu vă spune mare lucru, vă lămuresc eu: presa l-a descris drept ‘primarul român din Germania’, iar eu unul mor de curiozitate să-l ascult. E dintre cei care la începutul anilor 90 a decis că în România lucrurile nu se vor schimba într-un ritm acceptabil, așa că și-a luat lumea în cap și a plecat. Ca mulți alții. Numai că doar el a ajuns primar. In Germania!

Regizorii filmelor vor fi prezenți la proiecții și vor dialoga cu spectatorii. La proiecția cu Timișoara. Decembrie 89 vor ține loc regretatului Ovidiu Bose Paștina fiii sai.

Proiecții din acest ciclu au loc și  în cadrul edițiilor regionale, de asemenea în prezența regizorilor sau a unor istorici, pentru că aici vorbim nu doar despre niște filme, ci avem ocazia să facem un mic bilanț personal și colectiv.

10 MAEȘTRI PENTRU 10 ANI

Am grupat în această secțiune 10 filme de Palme d’Or care au fost, fiecare în felul lui, remarcabil și inovator. Si asta pentru că înaintea fiecărui film vor rula scurte video-interviuri cu mari regizori de film care, cu ocazia  celei de a zecea editii a Les Films de Cannes à Bucarest, ne răspund la întrebarea: încotro merge cinematograful? Printre respondenți, fratii Dardenne, Ruben Ostelund și Gaspar Noe.

WIP adică WORK IN PROGRESS

E o secțiune care e invizibilă spectatorilor, dar de care sîntem foarte mîndri. Aratăm fragmente din nu mai puțin de 25 de filme românesti aflate în post-producție selecționerilor de la Cannes, Berlin, Locarno, Roterdam, Karlovy Vary ca să facilităm accesul acestor filme în festivalurile anului viitor. Totodată, agenți de vînzări, fonduri și companii de post-producție vor fi prezente la eveniment, ca să pună umărul la încheierea acestor filme. Se oferă premii în servicii de peste 15 000 de euro. Anul trecut, cîștigătorul a fost Monștri, film care a avut premiera la Berlinală.

CE MAI FAC VECINII NOȘTRI?

Avem aici o secțiune pe care Les Films de Cannes à Bucarest o propune anul acesta pentru prima dată. Ne propunem să aducem spectatorilor români povești și cineaști din cinematografii aflate mai puțin sub lumina reflectoarelor canneze - povești cît se poate de umane, adevărate, sensibile și pasionante.

Secțiunea începe cu o proiecție a omnibusului Lost and Found, pentru a cărui aniversare de 15 ani de la premieră se reunesc la București regizorii Jasmila Zbanic (Bosnia), Stefan Arsenijević (Serbia), Nadejda Koseva (Bulgaria), Mait Laas (Estonia) și producatoarea regizorului  Kornél Mundruczó, Viktória Petrányi (Ungaria).

Am realizat împreună cu simpaticii mei colegi acest proiect colectiv în 2003 (cu premiera la Berlin, în 2004) dar îl vom prezenta pentru prima dată publicului din România abia acum, 15 ani mai tîrziu, la Instituto Cervantes, luni 21 octombrie, de la ora 17:00. Spectatorii vor putea urmări pe parcursul festivalului cîte un titlu din filmografia acestor autori pe cît de personali, pe atît de bine primiți de publicul festivalier – printre ei numărîndu-se o cîștigătoare de Urs de Aur la Berlin (Jasmila Zbanic) și un cîștigator de Un certain Regard la Cannes (Kornel Mundruczo, regizor maghiar cu descendente românești)

Secțiunea propune și singura animație din festival, deliciosul Lisa Limone and Maroc Orange: A Rapid Love Story, o animație cu portocale, potrivită deopotrivă pentru adulți și copii.

INVITAȚI ȘI Q&A

Elia Suleiman revine la București cu It Must be Heaven, cel mai recent film al său, o comedie bufă în stilul lui caracteristic – și va vorbi cu publicul după proiecția de la Elvire Popesco, din 20 octombrie.

Ladj Ly, autorul lui Les Miserables, unul dintre filmele care au provocat cele mai mari valuri și reacții pe croazetă, vine însoțit de producătorii lui și va discuta cu publicul după proiecția din 26 septembrie.

Balint Kenyeres va fi prezent la București și Timișoara să prezinte Hier, filmul turnat în Tanger avînd ca protagonist pe Vlad Ivanov și va avea Q&A după ambele proiecții.

Dacă nu intervine vreun taifun, Mounia  Meddour sosește la București direct din Thailanda ca să introducă Papicha, filmul pentru care Academia Americană de Film a facut o excepție, dat fiind subiectul și situația politică din Algeria (unde filmul e sabotat de autorități). De regulă, filmele care candidează la Oscarul pentru film străin trebuie să fi rulat în țara lor de origine măcar o săptămîna pînă la 1 octombrie, însă Papicha a fost acceptat și fără distribuție – căci descrie lupta pentru emancipare a femeilor musulmane.

Speram ca Bong Jong Ho, cîștigatorul Palme d’Or-ului de anul acesta să aibă un Q&A cu publicul din București, fie el și pe skype.

Open talk-ul lui Claude Lelouch e condus de Ionuț Mareș, iar cel al lui Albert Serra de Flavia Dima și de alți critici de film de la Film Menu.

WORKSHOPURI ȘI CONFERINȚE

OK, filmele sînt baza oricărui festival de profil, blatul, dacă vreți. Dar discuțiile sînt frișca. Incercăm pe cît posibil să organizăm genul de workshopuri care fie îți dau ocazia să asculți vorbitori la care nu ai acces în mod obișnuit, fie servesc cuiva în mod practic. Anul acesta avem programe pentru actori, pentru scenariști, pentru operatori și un program de filmaking pentru liceeni.

DEBATS DES AUTEURS este discuția despre starea cinematografiei pe care încercăm să o avem în fiecare an cu invitații speciali ai festivalului. Incotro oare o va apuca cinematograful mondial în epoca platformelor, a francizelor şi a multiplexurilor? Anul acesta, Ionuț Mareș va dialoga pe aceasta tema cu Claude Lelouch şi Elia Suleiman. Întîlnirea va avea loc la Cinema Elvire Popesco, la finalul proiecției Les plus belles années d'une vie de sîmbătă, 19 octombrie, iar accesul la discuție va fi liber, în limita locurilor disponibile.

CUM CITIM UN SCENARIU este un workshop care pornește de la următoarea realitate: anual, în toată lumea și deopotrivă în România, o mână de oameni citesc sutele, miile de scenarii care își caută finanțare – iar pe baza analizei lor se alocă milioanele de euro destinate producției de film. Cine sunt acești oameni? Ce calități și ce calificare au sau ar trebui să aibă ei? Cu ce rezutate au citit și citesc lectorii români? Cine îi alege și pe ce criterii? Trebuie ca scenariile naționale să fie analizate doar de conaționali? Doi specialiști în lecturarea profesionistă de scenarii vor încerca să ne ofere răspunsuri folosindu-se de vasta lor experiență: Jacques Akchoti, profesor de scenaristică și regie la prestigioasa școală franceză de cinema La Femis, implicat în numeroase programe internaționale de dezvoltare de scenarii, printre care EAVE, Sud Ecriture, DV8 films, Vision Cinema, Ekran, Interchange și Nicolas Livechi, lector profesionist de scenarii de cinema și formate de televiziune pentru Why Not Productions (Franța). Atelierul Cum citim un scenariu? va avea loc vineri, 25 octombrie, la Cinema Elvire Popesco.

MANAGING TALENTS ajuns la ediția a 4-a, este programul care își propune să intermedieze întîlnirea dintre actori români și agenți de casting și de reprezentare din alte țări. Ediția de anul acesta propune un masterclass susținut de agentul de casting Manuel Puro, un profesionist care a lucrat alături de Guillermo del Toro, Cate Blanchett sau Rachel Weisz, și o sesiune deschisă de casting pentru roluri în filmul Tata mută munții, de Daniel Sandu, o producție Mobra Films.

După trei ediții ale Managing Talents în care actorii români s-au plîns că nu află cînd au loc castingurile pentru filme, am decis să organizam un casting deschis pentru un proiect real. Toți actorii interesați să participe la casting pot trimite un self tape cu o probă de casting pentru rolul din film, iar actorii selectați pentru faza finală vor fi anuntați la festivitatea de închidere a Les Films de Cannes à Bucarest, pe data de 27 octombrie. Detaliile și textele pentru probă le găsiți pe siteul festivalului. Zilele de întîlnire sînt 24, 25 și 26 octombrie.

UNE MINUTE DE VIE UNE MINUTE DE CINEMA este un workshop care își propune să îi apropie pe tineri de cinema, încurajîndu-i să realizeze ei înșiși filme nu mai lungi de un minut despre ce îi preocupă, cu mijloacele pe care le au la îndemână.

De ce vedem filme este titlul unei culegeri de texte despre cinema semnate de Alex Leo Șerban, iar pentru cei crescuți pe vremea programului TV de două ore pe zi, răspunsul era mai simplu. Pentru tinerii de astăzi, asaltați de toate formele de conținut video, răspunsul nu mai este la fel de clar.

Proiectul se derulează anul acesta în șase licee din București. În fiecare dintre ele, un cineast va discuta cu tinerii despre structura unei narațiuni, despre caracterul manipulativ al limbajului vizual, despre fake news și, nu în ultimul rând, despre plăcerea de a urmări, dar și de a face cinema – și îi va invita să participe la acest workshop interactiv. Anul acesta, mentorii vor fi: Radu Muntean la Colegiul Național ”Școala Centrală”, Paul Negoescu la Colegiul Național ”Sfântul Sava”, Bogdan Mustață la Liceul de Arte Plastice ”Nicolae Tonița”, Nae Constantin Tănase la Colegiul Național Bilingv ”George Coșbuc”, Catrinel Dănăiață la Colegiul Național ”Spiru Haret” și Marc Solomon la Colegiul Național de Informatică ”Tudor Vianu”.

Duminică, 27 octombrie, la ora 15:30, la Cinema Muzeul Țăranului, liceenii își vor prezenta public filmele, vor discuta despre ele cu spectatorii și colegii lor și tot ei își vor alege prin vot filmele preferate. Realizatorii celor șase filme câștigătoare vor primi un abonament la cinematecă, un premiu în valoare de 1000 de lei si un volum din De ce vedem filme? de Alex Leo Serban. Rămînem niște idealiști, cred că e limpede.

Mai multe