În vizită la Avigdor

15 decembrie 2008   La zi în cultură

Muzeul "Thyssen Bornemisza" din Madrid. Am citit indicaţiile de pe pliant şi, urmîndu-le cu atenţie, am intrat în holul mare unde săgeata pe care scria Avigdor Arikha era plasată la loc vizibil. Uşa de sticlă translucidă mi-a sugerat că nu e cazul să bat, ci să intru direct. Am deschis-o şi, dincolo de ea, am găsit tot ceea ce e normal să existe într-o casă cu atelier ataşat: o umbrelă roşie lăsată la intrare, geamuri largi, arcuite, prin care intră multă lumină, un covor roşu, mai multe scaune dintre care un taburet de bucătărie cu ochelarii lui Avigdor şi un cleşte, toate nelalocul lor, tablouri pe un rastel, pe masă pălăria galbenă a Annei, foarte văratecă, doar eram în august, în alt colţ o maşină veche de scris din care ieşea o coală de hîrtie. În întîmpinare a apărut chiar Anna, cu ochii mai pătrunzători decît m-aş fi aşteptat. M-a poftit într-o cameră cu biblioteca plină de cărţi pînă la tavan, cu o canapea evident roşie, aşezată în mijloc, şi mi-a întins un coş plin de pere coapte, un bun pretext de conversaţie. M-am gîndit că e foarte firească locuinţa lor, dar e un firesc încărcat de tandreţe care răzbate din fiecare detaliu oricît de neglijent sau, dimpotrivă, cochet, ar fi fost introdus în peisaj. Am stat destul de mult de vorbă cu Anne, privind-o cu un pic de invidie cum se întinde pe masă într-un gest aproape leneş, dar foarte energic în acelaşi timp. Mai tîrziu, a ieşit şi m-a lăsat singură, în aşteptare. Atunci am deschis pliantul şi am început să citesc despre Avigdor. S-a născut în 1929 la Rădăuţi, în România, şi a început să deseneze încă din copilărie. La 12 ani a fost deportat împreună cu tatăl său într-un lagăr german de concentrare din nordul Ucrainei, unde a supravieţuit morţii tatălui datorită talentului pentru desen. De atunci încolo, după cum el însuşi spune, a avut parte de trei momente de renaştere. Primul a fost eliberarea din lagăr în 1944, fiind trimis din Ucraina în kibbutz-ul Maaleh Hamishah, lîngă Ierusalim. De acolo, în 1948, s-a înrolat în Războiul de Independenţă a Israelului, cînd a fost împuşcat cu un cartuş dum-dum. A ajuns la Spitalul Militar în stare gravă şi acolo aproape că a fost etichetat mort, cînd o asistentă i-a găsit actele şi s-a hotărît să-i anunţe familia înainte de a-i trimite trupul agonic la morgă. Sora pictorului a ajuns rapid la spital şi a insistat ca Avigdor să fie operat. În urma operaţiei, a scăpat cu viaţă, marcînd astfel cea de-a doua renaştere. După studii la Ierusalim şi la Paris, pictorul a îmbrăţişat, la sfîrşitul anilor ’50, expresionismul abstract. În această perioadă şi-a început la Paris relaţia cu Anne Atik, cuplul frecventîndu-l pe Samuel Beckett, despre care Anne va scrie mai tîrziu un cunoscut volum de memorii. După ani de pictură abstractă, Arikha a traversat o perioadă de stagnare care însă s-a sfîrşit prin cea de-a treia renaştere: în timpul unei vizite la o expoziţie retrospectivă Caravaggio, a realizat că expresionismul abstract este o formă de manierism similară celui din opera lui Caravaggio. Din acel moment, s-a întors acasă şi zile în şir a încercat să picteze, cît mai apropiat de realitate, portretul Annei. Schiţele erau la început stîngace, apoi au devenit din ce în ce mai apropiate de modelul real. A urmat o lungă perioadă în care Avigdor picta tot ceea ce îl înconjura, încercînd să traseze tuşe cît mai apropiate de natură. Aşa au apărut rafturi, dulapuri, scaune, umbrele, oglinzi, carafe de vin, biblioteci, uneori portrete ale prietenilor sau chiar portrete la comandă precum cel al reginei Elisabeta, reprezentări cu centru compoziţional dublu, imagini reflectate în oglinzi, o bună parte din ele fiind lucrările care mă înconjurau în acel moment în expoziţia de la muzeul madrilen. Avigdor Arikha are lucrări expuse în principalele muzee de artă contemporană din lume - la Los Angeles, New York, San Francisco, Boston, Edinburgh, Londra şi Paris -, este curatorul unor expoziţii internaţionale despre Poussin şi Ingres, autorul a numeroase eseuri despre pictură şi, nu în ultimul rînd, un pictor născut în România cu o poveste excepţională.

Mai multe