Săptămîna Sunetului, Sufocare, „Cutremurele vrîncene“
● Memento pentru tragedia din urmă cu 41 de ani, dar și o informare temeinică despre ciclicitatea fenomenului seismic din România, despre cum ar trebui să ne preocupe mai susținut evaluarea unor asemenea catastrofale consecințe asupra locuitorilor orașului, dar și a patrimoniului material inestimabil. Gheorghe Mărmureanu, cel mai mare seismolog român, invitat la „Conferințele Teatrului Național“, își va argumenta punctul de vedere: „Cutremurele vrîncene. Certitudini / Incertitudini“. Duminică, 4 martie, ora 11, Sala Mică a TNB. (Ruxandra Mihăilă)
● Între 24 februarie și 4 martie, a treia ediție a Săptămînii Sunetului, cu o nouă serie de concerte, filme, prezentări și conferințe. Săptămîna Sunetului este despre sănătate auditivă, acustică, poluare sonoră, înregistrare, difuzare, scriere sonoră, imagine. Din program: Video art & sound: showcase Simultan, selecție de filme realizată și prezentată de Levente Kozma (28 februarie, la Cinema „Elvira Popescu“), Dimitri Coppe, concert și instalație sonoră, 32 canale (1 martie, la Switch Lab), demonstrație de muzică vocală supratonală (throat singing) cu Sainkho Namtchylak (3 martie, la CREART). (Adina Popescu)
● Acum cîteva zile, o fată m-a întrebat, la întîlnirea cu liceenii de la Muzeul Literaturii Române, cum se face că în manuale numărul scriitoarelor e extrem de mic. În urmă cu mai bine de 100 de ani, Virginia Woolf spunea, într-unul dintre eseuri, că scrisul (și, implicit) literatura nu e chiar o meserie pentru femei. Se pare că unele dintre îndoielile ei au rămas valabile. În articolul din Nouvel Obs, „În cultură, geniul creator rămîne din păcate masculin“, există niște statistici și niște argumente care te cam pun pe gînduri. Puteți citi textul aici: https://www.nouvelobs.com/societe/20180215.OBS2250/dans-la-culture-le-genie-createur-reste-desesperement-masculin.html (Ana Maria Sandu)
● Masivul album Hurezi Monastery, de Corina Popa şi Ioana Iancovescu (Editura Institutului Cultural Român), face dreptate prin fotografiile sale (şi prin textul explicativ în engleză) acestei capodopere arhitecturale a stilului brâncovenesc. Iar Crucile de la Săpînţa de Roxana Mihalcea (Editura ALL), o colecţie comentată de epitafuri din celebrul cimitir, este o radiografie completă a satului maramureşean şi a tradiţiilor sale funerare care celebrează viaţa neluînd moartea în serios. (Marius Chivu)
● Sufocare, volumul de debut al lui Junot Diaz, apărut iniţial în 1996, a fost tradus recent la Black Button Books: o serie povestiri care explorează relaţiile de familie – conflictele dintre fraţi, taţii dispăruţi sau regăsiţi, viaţa mamelor care-şi cresc singure copiii –, toate prin lentila dominicanului emigrat în America. (Cristina Ştefan)
● Editura Humanitas a făcut bine să retipărească într-o nouă ediție versiunea românească a capodoperei lui Alexis de Tocqueville, Despre democrație în America. O carte care nu se mai găsea de mult, iar nevoia de ea a devenit stringentă nu doar pentru specialiștii și pasionații de științe politice și istorie, ci și pentru cei care vor să înțeleagă temeiurile reale ale oricărei democrații în vremuri de smintitoare confuzie. America este și excepțională, dar și exemplară în această privință. În plus, pentru noi, dilematicii, noua ediție a Democrației în America are și o rezonanță nostalgică: traducerea aparține Magdalenei Boiangiu. (Sever Voinescu)