Propunerile Dilema veche - fotografie, film, carte
● Pe 2 mai 2013, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, Fundaţia Eidos aduce în România, pentru al doilea an consecutiv, „World Press Photo Awards 2013“ – cea mai importantă expoziţie de fotojurnalism la nivel mondial. Anul acesta, au fost primite spre jurizare 103.481 de fotografii, de la 5666 de fotografi din 124 de ţări. Expoziţia va putea fi vizitată în fiecare zi, între orele 11 şi 21, pînă pe 26 mai. (Patricia Mihail)
● Francofoni din toate ţările (Ţara Românească, Ţara Moldovei ş.a.m.d.), nu rataţi numărul pe aprilie din Magazine littéraire, unul dintre cele mai consistente din ultima vreme. Puteţi citi, printre altele, un eseu despre felul în care a schimbat Internetul noţiunea de cunoaştere, un text dedicat de Charles Dantzig lui Barbey d’Aurevilly (pe care Zola îl numea „catolicul isteric“), un interviu cu Jeffrey Eugenides şi un dosar sprinten şi suprinzător în jurul ideii de „écriture de soi“. Destul încît să aveţi ce citi toată vacanţa de Paşti. (Luiza Vasiliu)
● De aproape zece ani ascultătorii Radio România s-au obişnuit deja cu vocea ei: Carmen Gavrilă este corespondent în Iran şi în statele arabe din Orientul Mijlociu. De la ea am aflat despre primăvara arabă, despre ameninţarea nucleară iraniană, despre cum e cu vălul islamic, despre sharia şi despre jihad. Şi Dilema veche a publicat cîteva analize şi reportaje de ale ei. Cîteva dintre aceste corespondenţe au fost acum adunate într-o carte – Revolta Orientului a apărut la Editura Polirom. Revolta Orientului nu trebuie citită neapărat ca o carte despre o zonă aflată într-un conflict perpetuu, ci şi ca o pledoarie pentru integrare multiculturală. (Matei Martin)
● Scary movie a ajuns deja la numărul cinci. Rulează prin mai toate cinematografele. Recunosc că, din toată seria, nu l-am văzut decît pe primul. Mi-a ajuns. Îmi închipui că potrivit unei reguli de aur, următoarele au fost din ce în ce mai proaste. Producătorii mizează pe brandul creat iniţial şi, probabil, pe faptul că se nasc mereu spectatori noi. Eu sînt mai vechi şi nu mi-aş dori nici în ruptul capului să văd acest film. Ca atare, nici nu-l recomand şi sînt sigur că nu greşesc. (Andrei Manolescu)
● Documentarul Păcătoasa Teodora, regizat de Anca Hirţe, va putea fi vizionat începînd cu 30 aprilie în cinematografele din ţară şi în spaţii neconvenţionale (galerii de artă, muzee, cluburi şi librării). Filmul nu e doar de o incursiune clasică în lumea monahală, ferită de obicei de ochii publicului. E mai mult decît atît. E o oglindă fidelă pusă în faţa unei mirese care se pregăteşte sufleteşte şi trupeşte pentru alesul inimii sale, „stăpînul Isus“. Întregul ritual al acestei nunţi simbolice prin care tînăra de 26 de ani, Teodora, îşi va asuma pe deplin statutul de călugăriţă, a fost surprins cu infinită delicateţe, pudoare şi umanitate. (Ana Maria Sandu)
● Poate cel mai extins Tîrg de Paşti are loc în Piaţa Mare din centrul Sibiului: a început pe 26 aprilie şi ţine pînă pe 7 mai. (Stela Giurgeanu)
● Citiţi, dacă o găsiţi pe undeva, frumoasa revistă Alecart realizată de mai mulţi elevi şi absolvenţi ai Colegiului Naţional de Artă „Octav Băncilă“ şi ai Colegiului Naţional din Iaşi. Veţi găsi nu doar recenzii, cronici de film, interviuri şi reportaje culturale extraordinar scrise, dar mai ales un discernămînt care e din ce în ce mai rar în presa noastră culturală. Dacă nu o găsiţi pe viu, căutaţi-o la www.alecart.ro/index.php. (Simona Sora)
● Că tot sîntem în preajma Învierii, recomand elegantul volum Arta trecerii (coord. Şerban Anghelescu, Cosmin Manolescu şi Lila Passima, Editura Martor), în care aproape 30 de antropologi, etnologi şi scriitori (printre care Rilke, Kafka şi Mateiu Caragiale) scriu despre moarte, ritualuri, frici, superstiţii, gropari, înmormîntări, pomeni ş.a.m.d. (Marius Chivu)
● Sandra Newman, Lit Kit. Kitul de supravieţuire în literatura occidentală sau cum să citeşti clasicii fără reverenţă (Editura Baroque Books & Arts, traducere de Mihai Moroiu). Un ghid simpatic şi erudit despre Marile Cărţi, altfel decît învăţăm despre ele în şcoală. Literatura occidentală e tratată „ca un parc de distracţii“, iar fiecare operă primeşte note de la 1 la 10 în ceea ce priveşte Importanţa, Accesibilitatea şi gradul de Amuzament. Astfel încît cititorul mediu (căci pentru el e scrisă) poate scăpa de „complexele“ că nu a citit sau n-a înţeles tot. (Mircea Vasilescu)
● Cele mai frumoase povestiri din biblie. Primul legămînt, traducere din ebraică, aramaică şi greacă veche de Monica Broşteanu şi Francisca Băltăceanu, cu un cuvînt însoţitor de Andrei Pleşu şi ilustraţii de Mihai Coşuleţu. Aşa cum s-a spus la lansarea de la librăria Humanitas Cişmigiu, volumul are meritul de a scoate povestirile Vechiului Testament din circuitul strict religios şi de a le face accesibile unui public mai larg, care să nu fie îndepărtat de un format prea... canonic. Şi care să se poată bucura şi de valoarea lor literară şi formativă. (Iaromira Popovici)
● Sonetul XIII din Sonetele către Orfeu de Rilke, tradus, în prologul primului volum al lui Rupert Spira în româneşte (Prezenţa, Editura Cartea Daath, 2013) de Ioan Gyuri Pascu. Mie mi-a plăcut mai mult decît cel tradus, pe vremuri, de N. Argintescu-Amza. Iată cum sună noul Rilke: „Un măr în pîrg, banană şi pepene şi piersici / Agrişe, aste poame toate / Simt cum rostesc în gură şi viaţă dar şi moarte...“ (Simona Sora)