Proiect 1990, Blankonblank.org, The Last Ship
● Tarabele de la Romană, de astă dată de Paşti, chiar pe ploaie. De acolo am putut cumpăra, minimalist şi ieftin: cinci urşi de cauciuc, fosforescenţi, cu fundiţe (de ce urşi, de Paşti – habar n-am), trei pietre cu desene, constînd în diverse păsări din ogradă, un buchet de ouă din plastic, cu sclipici, şi un pui pufos şi jumulit. Un mic derizoriu sărbătoresc care mi-a făcut plăcere. (Iaromira Popovici)
● Vreme de patru ani, pe soclul fostei statui a lui Lenin din faţa Casei Scînteii (astăzi – Casa Presei Libere) au apărut vreo 20 de lucrări – să le spunem artă urbană efemeră – care i-au provocat pe bucureşteni să se gîndească la propria relaţie cu oraşul şi cu trecutul. Proiect 1990 s-a încheiat. Dar găsiţi o arhivă a intervenţiilor pe www.modernism.ro. (Matei Martin)
● Blankonblank.org – un proiect marca PBS, care scoate din negura uitării interviuri cu personaje faimoase din muzică, literatură, cinema, le croieşte o animaţie simpatică şi le urcă pe YouTube, ca să le vadă toată lumea. Pe site-ul proiectului găsiţi interviuri de cîteva minute cu Stan Getz, Jim Morrison, Heath Ledger, Louis Armstrong, Maurice Sendak, John Updike, Kurt Cobain, Grace Kelly etc. Proiectul e în plină derulare, aşa că there’s more to come. (Luiza Vasiliu)
● Joi, 24 aprilie, la ora 18,30, la ceainăria Cărtureşti Verona se lansează cartea Drumul spre casă. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Principele Nicolae al României, apărută la Editura Curtea Veche. Pornind de la amintiri şi apelînd la documente, fotografii, obiecte personale, dar şi lucruri ce fac parte din Colecţia Regală, volumul vorbeşte despre copilăria şi adolescenţa Principelui Nicolae, care va fi prezent la lansare şi va da autografe. (Adina Popescu)
● The Last Ship – albumul lui Sting apărut anul trecut (iar anul acesta va fi transpus într-un musical pe Broadway). E inspirat din copilăria artistului în Wallsend, e melancolic şi reflexiv. La Wallsend a existat un important şantier naval (unde s-a construit, între altele, vasul RMS Carpathia, care i-a salvat pe supravieţuitorii de pe Titanic). Şantierul naval a fost închis în 2007 (de unde şi titlul The Last Ship). Dar nu asta voiam să spun, de fapt, ci doar că albumul merită ascultat. (Mircea Vasilescu)
● Începînd cu 19 aprilie şi pînă pe 5 mai, are loc în Sheffield, Marea Britanie, Campionatul Mondial de Snooker, campionat transmis şi de Eurosport. (Stela Giurgeanu)
● Cereţi la magazinele secuieşti din noul Obor sau de oriunde brînza Tekerö (după numele localităţii hunedorene Techereu). Este o excelentă versiune locală a Gruyère-ului franco-helvet, la o fracţiune din preţ. (Matei Pleşu)
● De curînd, a fost acordat Premiul Pulitzer pentru jurnalism. Cîştigătoare sînt două publicaţii prestigioase: The Guardian şi The Washington Post, pentru publicarea dezvăluirilor lui Edward Snowden despre amploarea programelor americane de supraveghere. Dezvăluirile făcute de către fostul consultant al Agenţiei Americane pentru Securitate Naţională au deranjat administraţia americană. În cazul în care aţi ratat subiectul, aceasta ar putea fi o ocazie să-l recuperaţi. (Ana Maria Sandu)
● Despre cartea tradusă la Editura Publica – Papa Francisc: Convorbiri cu Jorge Bergoglio – au mai apărut cîteva informaţii pe site-ul nostru. Lungul interviu acordat de cardinalul Jorge Bergoglio, pe vremea cînd încă nu era papă, Francescăi Ambrogetti şi lui Sergio Rubin merită citit pentru a descoperi ceva din personalitatea celui care a fermecat întreaga lume cu apariţia şi felul său de a fi. Dincolo de asta, din carte reiese cîte ceva despre ţara sa natală – Argentina. Unele descrieri legate de politicile şi mentalităţile de pe acolo ne cam seamănă. (Andrei Manolescu)
● Fascinanta poveste a descoperirii, de către un detector amator, pe dealul din Budeşti-Vîlcea, a celui mai mare tezaur monetar de la noi: 55 de kg de aspri otomani, monede de argint bătute în anul 1430 al calendarului gregorian – poveste spusă de Oana Sandu şi foto-documentată de Mircea Reştea în Decît o Revistă, numărul curent. (Marius Chivu)
● „Persoana care-şi descrie, fie şi în rîndurile inflamate dintr-o scrisoare particulară, una dintre creaţiile epice drept the Grandest Poem that this World Contains este menită să suscite admiraţie sau dispreţ, compasiune sau iritare, dar niciodată indiferenţă. Fiindcă publicul român cunoaşte încă foarte puţin despre opera marelui romantic englez (sabotată sistematic în perioada comunistă) şi, mai ales, pentru că vizionarul excentric nu a beneficiat decît rar de un tratament exegetic sistematic în străinătate şi foarte rar la noi în ţară, am decis să vă ofer, în rîndurile ce compun volumul pe care tocmai l-aţi deschis, o introducere în poetica lui William Blake“ – mărturiseşte Cătălin Ghiţă în preambulul recentului său volum – Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake, Institutul European, 2014, Colecţia „Academica“. Dincolo de demonstraţia riguroasă şi riguros documentată a analizei unui sistem nesistematic pe care vizionaristul Blake îl construieşte şi îl distruge sistematic, cartea lui Cătălin Ghiţă, beneficiind şi de o bibliografie exhaustivă pe domeniu, propune, atît pentru specialist, cît şi pentru cititorul pasager de versuri din Blake, o cheie de acces într-un univers pe cît de fascinant, pe atît de tulburător. (Ruxandra Mihăilă)