Poemul invectivă, Richard Branson, Aparatul de fotografiat

● Geo Bogza, Poemul invectivă şi alte poeme (cu o prefaţă de Paul Cernat, Colecţia „Biblioteca pentru toţi“, 2010). Am auzit că s-ar fi epuizat. Au alergat probabil, auzind că e cu mult sex şi înjurături, şi au dat peste „fecioară galbenă cu pulpe de nostalgie“ din „Cîntecul de revoltă, de dragoste şi moarte“ din urmă cu peste 70 de ani. După ce a fost înmormîntat, prin ’90, pentru nişte „meridiane sovietice“, ce revanşă, ce reînviere! (Radu Cosaşu) 

● Richard Branson este un tip foarte haios, care la 16 ani devenise deja bogat din afaceri proprii (o revistă de muzică). Acum e un tip foarte bogat şi neconvenţional. Cartea lui scoasă de Editura Publica – Afacerile, dezbrăcate – e şi ea foarte haioasă şi utilă oricărui om care are ambiţia să fie şef peste ceva organizaţie, afacere şi chiar pentru cei care nu sînt şefi, dar visează la asta cînd sînt singuri în baie. Din multele exemple de cum poţi gîndi afacerile neconvenţional, gîndiţi-vă la ăsta: pentru că arătau foarte bine, solniţele companiei aeriene Virgin, a lui Branson, se furau în draci. În loc să se lupte cu asta, a scris pe toate „Şutit de la Virgin“. Şi solniţele au ajuns un obiect promoţional de mare succes. (Cristian Ghinea) 

● Dacă vă place Günther Grass, dacă sînteţi curioşi cum mai experimentează scriitorul octogenar, dacă aţi citit cu sufletul la gură Decojind ceapa, înseamnă că deja v-aţi luat Aparatul de fotografiat (traducere de Ana Mureşanu, Editura Polirom), continuarea mărturisilor sale în cheia ficţiunii celei mai sofisticate. (Marius Chivu)