Nocturne de poezie, Rembrandt în Haferland, Imaginarul violent al românilor

10 august 2016   DILEMA VECHE VĂ RECOMANDĂ

60 de gravuri realizate după matriţele lui Rembrandt sînt expuse în satul Criţ, în cadrul celui mai mare festival al culturii săseşti din Transilvania. Expoziția „Rembrandt în Haferland“ e deschisă pînă la sfîrșitul lunii august. (Matei Martin)

„Tratatul de alianţă“ încheiat între România şi Franţa, Marea Britanie, Italia, Rusia, 4/17 august 1916, „Declaraţia de război“ adresată de România Austro-Ungariei, 14/27 august 1916, „Proiect de discurs“ al regelui Ferdinand la Consiliul de Coroană de la Palatul Cotroceni din 14/27 august 1916; fotografii cu membrii Consiliului de Coroană din 14/27 august 1916; fotografii cu generalii Alexandru Averescu, Constantin Prezan, Ioan Culcer, Ioan Dragalina, Arthur Văitoianu, Henri Berthelot, mareşalul Joseph Joffre; feldmareşalul german August von Mackensen, urmărind defilarea trupelor de ocupaţie pe Calea Victoriei, Cercul Militar Naţional ocupat de garnizoana germană în 1916 – iată doar cîteva dintre documentele revelatoare din expoziția „Marele război“, deschisă pînă pe 21 august la Muzeul Național Cotroceni. O lecție deschisă deopotrivă pentru învățăcei, dar și pentru pasionații cititori de arhive. (Ruxandra Mihăilă) 

Într-o lume care trece actualmente printr-o perioadă extrem de violentă, poate e timpl să (re)citim despre istoria violenţei din societatea românească de la sfîrşitul secolului al XIX-lea pînă în 1999, o incursiune de aproape 600 de pagini deopotrivă în imaginarul şi în practica mai multor tipuri de violenţă provocată şi întreţinută de politicieni, dar şi de artişti, de legionari, dar şi de comunişti, de jurnalişti, dar şi de mineri: Imaginarul violent al românilor de Ruxandra Cesereanu, ediţia a doua revăzută, Editura Tracus Arte, 2016. (Marius Chivu) 

Nu ratați Nocturnele de poezie de pe Magheru One, organizate de ARCEN. O să vedeți orașul de sus și o să simțiți lumea mai bine. Pe 12 august puteți să ascultați versurile Svetlanei Cârstean, ale Doinei Ioanid și Alinei Purcariu. (Ana Maria Sandu)

Mai multe