"Negustorul de începuturi de roman", Tîrgul de Sf. Andrei, "Sonoro Conac"

27 noiembrie 2013   DILEMA VECHE VĂ RECOMANDĂ

● Vineri, 29 noiembrie, o aniversare – 2 ani ai Librăriei Bastilia, cu o lansare bizară şi o cină sălbatică. Este vorba de volumul Pagini bizare de Urmuz, însoţit de CD-ul Fuchsiada, poem eroico-erotic şi muzical, în proză, improvizat în limba română şi în limba franceză de Avant’n’Gard & Monsieur Delagare, urmat de „Porc cu piper“, cu mole picantă şi Detectivi sălbatici. Bonus – 100 de lampioane pe cerul Bucureştiului, dacă nu plouă sau nu ninge. (Adina Popescu)  

● Un foarte frumos şi interesant articol în versiunea online a revistei Atlantic (theatlantic.com): „What is a Poem?“ Autorul, Mark Yakich, predă creative writing la Loyola University New Orleans. Cîteva mostre: „Cititorii au o anumită doză de libertate cînd navighează într-un poem. Problema este că acea libertate are nevoie adesea de mai multă muncă, de mai multă automotivare şi de un anumit grad de confuzie.“ „Editurile, chiar şi cele mai mari, trimit din obligaţie comunicate de presă şi exemplare de semnal ale volumelor de poezie, dar nimeni nu va spune că se aşteaptă ca o asemenea carte să vîndă destule exemplare încît să-şi acopere costurile de tipărire. Dar, ca nici o alta, o carte de poeme se prezintă pe sine nu ca un obiect bun de pus pe piaţă, ci ca un obiect făcut de dragul de a-l face.“ (Mircea Vasilescu)

● „Înapoi la argument“, la Humanitas Cişmigiu, joi, 28 noiembrie, ora 19: Horia Roman Patapievici în dialog cu Gabriel Liiceanu, pe tema „Vieţii cotidiene a Securităţii din punctul de vedere al victimei“. (Iaromira Popovici)

● „Prima frază a unui roman trebuie să conţină ceva din energia unui strigăt inconştient care provoacă o avalanşă...“ Aşa sună prima frază a unui roman apărut recent: Negustorul de începuturi de roman de Matei Vişniec (Editura Cartea Românească). O carte despre începuturi şi mai ales despre continuări durabile. (Matei Martin)

● A mai trecut un tîrg de carte peste noi. Poate că sociologii au dreptate şi criza e unul dintre motivele pentru care oamenii se întorc la lucrurile aşezate şi adevărate. Gaudeamus-ul de acum m-a făcut să mă gîndesc la cele cîteva mii de oameni care s-au întors cu plasele pline acasă şi o să stea în serile astea de toamnă tîrzie cu cîte o carte în braţe. Şi eu am tîrguit, teancul e mare: de la Polirom, cele două volume din Ilf şi Petrov America fără etaje şi Douăsprezece scaune, ediţia nouă din De ce fierbe copilul în mămăligă, Soldaţii. Poveste din Ferentari a lui Adrian Schiop, de la Editura Art: Urmuz – Pagini bizare, Florin Iaru – Poveşti cu final schimbat, Bogdan Iancu – Fata din lift, Bogdan-Alexandru Stănescu – Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, Cosmin Perţa – Vizita (Herg Benet). (Ana Maria Sandu)

● Linguri de lemn, oale de tot felul, ii, cergi, jucării, icoane, mobilier, ştergare, dulceaţă, zacuscă, murături, cîrnaţi, brînzeturi, păstrav afumat, vinuri, palincă şi cîte şi mai cîte: de pe 29 noiembrie pînă la 1 decembrie, la Muzeul Ţăranului Român – Tîrgul de Sf. Andrei. (Stela Giurgeanu)

● Dacă n-aţi citit cele 11 povestiri din Garden Party de Katherine Mansfield (traducere de Antoaneta Ralian, Humanitas, 2012), acum puteţi asculta trei dintre ele pe audio-book-ul A Cup of Tea, în lectura Marianei Mihuţ (Humanitas Multimedia, 2013). Katherine Mansfield (1888-1923) fiind scriitoarea despre care Virginia Woolf a mărturisit că a invidiat-o dintotdeauna. (Marius Chivu)

● Albumul Sonoro Conac, de curînd lansat în cadrul celei de-a opta ediţii a Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră, cuprinzînd lucrările fotografului Şerban Mestecăneanu şi texte scrise de Luiza Zamora, cu un concept grafic semnat de Corina Duma, transpune în imagini povestea a unsprezece clădiri de patrimoniu din România, unde muzicienii SoNoRo au susţinut vara aceasta concerte camerale.  Prin acest proiect de anvergură, iniţiatorii (Ordinul Arhitecţilor din România şi SoNoRo) îşi propun reevaluarea estetică a unor monumente ignorate pînă acum, includerea lor în circuitul „muzicii de cameră“, făcînd astfel posibilă recuperarea unui preţios capitol din istoria arhitecturii medievale din ţara noastră. (Ruxandra Mihăilă)

Mai multe