„Inside Llewyn Davis“, BIEFF şi „Why We’re Sometimes Kind Without Reason“

4 decembrie 2013   DILEMA VECHE VĂ RECOMANDĂ

● 5 decembrie este ultima zi a Salonului European de Bandă Desenată. Victoria Art Center (Calea Victoriei 12 C), librăria Jumătatea plină – Bar A1 (str. Piaţa Amzei nr. 1), Anthony Frost English Bookshop (Calea Victoriei nr. 45), Librairie Kyralina (str. George Enescu nr. 8) şi Saint Ink (str. Doamnei nr. 3) – sînt locurile unde puteţi descoperi expoziţii de bandă desenată din ţările participante: Cehia, Polonia, Franţa, Ungaria, Valonia – Bruxelles, Germania şi România. (Stela Giurgeanu)

● Pentru dezgheţarea intensivă a creierelor pe timp de iarnă, recomand Festivalul Internaţional de Film Experimental de la Bucureşti. Între 11 şi 15 decembrie, la Cinema Studio şi la Elvira Popescu, puteţi vedea filme scurte şi lungi, selectate în Quinzaine des Réalisateurs la Cannes, la IDFA Paradocs sau la Oberhausen, plus experimente vizuale româneşti şi o gală de închidere cu tablourile lui Edward Hopper recreate cinematografic. Mai multe informaţii pe www.bieff.ro. (Luiza Vasiliu)

● Expoziţia de icoane a lui Toma Chituc, care a avut deschiderea marţi, 3 decembrie, la Librăria Bizantină de pe Bibescu Vodă şi care va putea fi văzută pînă pe 6 ianuarie. (Iaromira Popovici)

●  „Why We’re Sometimes Kind Without Reason“, un articol de Charles Montgomery pe theatlantic.com. De fapt, un fragment din cartea sa Happy City: Transforming Our Lives Through Urban Design (se găseşte pe amazon.com, în varianta pentru Kindle). Diverse cercetări de laborator au demonstrat că: faţadele lungi ale clădirilor îi fac pe oameni să se grăbească şi le dau o stare emoţională proastă; oamenii tind să se oprească mai degrabă în faţa unor clădiri care arată bine; micile băcănii şi magazine „de la colţul străzii“ îi binedispun pe locuitori. Dacă vreţi să aflaţi mai multe despre complexele relaţii emoţionale dintre noi şi oraşele (fericite sau nu) în care trăim, citiţi ce scrie Charles Montgomery. (Mircea Vasilescu)

● Inside Llewyn Davis, cel mai recent film semnat de Fraţii Coen, are tot ce-i trebuie: umor, melancolie, empatie, feeling şi un personaj care-şi caută drumul, crede în muzica sa, dar moda e alta în industrie (momentele cîntărilor folk din baruri sînt un regal), aşa că încercă cu disperare să nu se dea bătut şi să-şi joace toate cărţile din mînă. (Ana Maria Sandu)

● Încă n-am citit noua carte a Tatianei Niculescu Bran – Povestea domniţei Marina şi a basarabeanului necunoscut –, dar sînt convins că merită citită, fie şi numai luînd în considerare anterioarele cărţi ale scriitoarei – Spovedanie la Tanacu, Cartea judecătorilor, Nopţile Patriarhului sau În Ţara lui Dumnezeu. Tatiana Niculescu Bran a lansat în România genul romanului jurnalistic, de mult cunoscut în Occident (Cu sînge rece a lui Truman Capote fiind cel mai faimos exemplu), dar aproape inexistent la noi. (Andrei Manolescu)

● Festivalul Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB), perfect independent şi oricum cel mai chic dintre toate, a ajuns la a şasea ediţie şi se va desfăşura anul acesta în serile de 4, 5 şi 6 decembrie la Clubul Ţăranului din Bucureşti. Vor veni scriitori din şapte ţări: Sarah Dunant, Zeruya Shalev, Eyal Megged, Marinko Koscec, Robert Pericic, Andrea Tompa, Srdan Srdic, Kei Miller, Corina Sabău, Marin Mălaicu-Hondrari, Andrei Dósa şi Adrian Schiop. Găsiţi programul pe zile la www.filb.ro. (Marius Chivu)

Mai multe