Inelele lui Saturn, Sfîrşitul lui Eddy Bellegueule, Istoria pierdută a creştinismului

● Andrea Dobeș, Ilie Lazăr – Consecvența unui ideal politic, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. La origine lucrare de doctorat, volumul se aliniază pe raftul Centenarului ca un titlu de referință. Mergînd pe argumentul documentului inedit, în cele mai multe cazuri, lucrarea aduce în prim-plan una din figurile remarcabile legate de Unirea pe care voim s-o celebrăm după o sută de ani. Reintegrarea în bibliografia de specialitate a prezentului titlu se impune cu prioritate și dovedește continuitatea acestui demers de redescoperire/repunere în circuitul cultural a valorilor naționale, pe care istoricii, muzeografii, cercetătorii și toți cei cu crez și har, dar și prin trudă, îl slujesc / l-au slujit cu lăudabilă consecvență. (Ruxandra Mihăilă)

● Citesc W.G. Sebald, Inelele lui Saturn. Nu seamănă cu nimic și e de-o frumusețe care mă face să aștept cu nerăbdare seara. A apărut la Editura ART, traducere din limba germană de Vasile V. Poenaru, în 2015. (Ana Maria Sandu)

● Sfîrşitul lui Eddy Bellegueule de Édouard Louis (traducere de Alexandru Matei, Editura Litera) este debutul din 2014 al unui tînăr deja faimos în Franţa, tradus în 20 de limbi. Un roman autobiografic curajos, despre cum e să descoperi că eşti gay, crescînd în zonele rurale ale Franţei, în sărăcie, înconjurat de violenţă şi homofobie. (Cristina Ştefan)

● Istoria pierdută a creştinismului scrisă de istoricul Philip Jenkins (Baroque Books & Arts), care, după ce i-a citit pe clasicii istoriei Bisericii, a descoperit în documentele vechii creştinătăţi nenumărate lucruri nespuse ori deformate. (Marius Chivu)

● Joi, 22 noiembrie, de la ora 18, la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Creţulescu nr. 8) va fi proiectat filmul Faleze de nisip (interzis de cenzură în 1983), proiecţie urmată de un dialog între regizorul Dan Pița și scriitorul Bujor Nedelcovici, după al cărui roman Zile de nisip (1979) a fost scris scenariul filmului. Dialogul va fi moderat de istoricul şi criticul de film Manuela Cernat. (Marius Chivu)