Cronicile vulpii, Love in the afternoon, Sălbăticie. Pierdută şi regăsită
● Pînă la US Open, e foarte bun şi turneul de tenis de la Cincinnati, pe o suprafaţă despre care se spune că e foarte rapidă. Sînt acolo toţi marii jucători, de la numărul 1, Novak Djokovici, pînă la Rafael Nadal cel ieşit din formă şi Andy Murray cel revenit în mare formă şi care tocmai l-a bătut pe Djokovici în finala de la Montreal. Reapare după o perioadă de absenţă şi Roger Federer. Şi la fete participă toate marile campioane, cu Serena Williams cu tot. Simona Halep a început şi ea din nou să joace bine, chiar dacă la Toronto a abandonat în finală. Carevasăzică, nu există nici un motiv să nu urmărim acest turneu. (Andrei Manolescu)
● Pentru că a apărut o nouă carte semnată de colaboratoarea noastră Constanţa Vintilă-Ghiţulescu –
–, vă recomand călduros să le (re)citiţi şi pe celelalte două care se ocupă de aceeaşi epocă:
şi
(toate volumele au apărut la Editura Humanitas). Încet şi cu răbdare, dar şi cu o scriitură captivantă, după ce a cercetat riguros documente de arhivă, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu alcătuieşte o reconstituire excepţională a unei epoci despre care circulă tot felul de clişee şi locuri comune. (Mircea Vasilescu)
● Paul Slayer Grigoriu,
(Editura Publica, 2015). Cartea asta conţine cronicile tuturor concertelor, petrecerilor, meciurilor de fotbal şi de biliard pe care le-aţi ratat cînd eraţi la liceu. O colecţie de poveşti (sau legende?) despre cum era şcoala (şi chiulul) în anii ’90. (Matei Martin)
● E vremea de recitit Salinger. M-am pornit şi nu m-am mai putut opri.
(Editura Univers, 1999, traducere de Antoaneta Ralian) mă uimeşte de fiecare dată. E ca şi cînd memoria mea ar uita cu bună ştiinţă unele lucruri doar pentru a le redescoperi cu şi mai mare bucurie. Acum s-a întîmplat aşa cu povestirea de la începutul cărţii, pe care Seymour i-o citeşte surorii sale Franny, într-o noapte, la lumina lanternei. E discuţia dintre principele Mu de Chin şi Po Lo, cel care i-a ales toată viaţa caii. Dar nu despre iepe şi armăsari e vorba acolo, ci despre poezie şi despre cum o descoperi. Şi ce iese în evidenţă şi ce se şterge. Căci: „Un cal bun poate fi ales după constituţia şi înfăţişarea sa. Dar calul excepţional – cel care nu ridică praf şi nu lasă urme – are o însuşire evanescentă şi efemeră, insesizabilă precum aerul“. (Ana Maria Sandu)
● Pentru insomniile cauzate (şi) de căldură: vineri dimineaţă, de la ora 7, pe AMC, Audrey Hepburn şi Gary Cooper în
. (Stela Giurgeanu)
● Cît mai ţine vara-vacanţa, vă recomand volumul memorialistic de aventuri
pe traseul de creastă de pe Coasta Pacificului de Cheryl Strayed (traducere de Cristina Gogianu, Editura Spandugino, 2015), povestea reală a unei foarte lungi drumeţii de peste 1800 de kilometri pe un traseu sălbatic. Şi nu e vorba doar de natură. Înainte de a face această călătorie, jurnalista şi scriitoarea Cheryl Strayed îşi pierduse mama, trecuse printr-o dependenţă de heroină şi un divorţ şi nu avea nici un fel de pregătire în arta mersului pe jos prin sălbăticie. S-a făcut şi film, după ce Nick Hornby a adaptat cartea în scenariu. (Marius Chivu)
● Joi, 20 august, de la ora 19, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu îşi lansează volumul
„Vă puteţi imagina astăzi, cumpărînd un covrig de pe Podul Mogoşoaiei, cum mirosea pe la 1800? […] Mirosul de covrigi proaspăt scoşi din cuptor, bine tăvăliţi prin susan sau prin mac, se estompa spre prînz, cînd, de prin bucătării, veneau mirosuri de borşuri şi de fripturi sfîrîind pe cărbunii încinşi, de ceapă spartă şi frecată cu sare, de brînză de burduf şi de măsline, de busuioc topit în unt.“ Cum să rezişti la aşa ceva? (Luiza Vasiliu)
de Nicolae Şt. Noica, prefaţă de acad. Mugur Isărescu, este cel mai recent volum apărut la Editura Vremea, în colecţia „Planeta Bucureşti“, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la naşterea regelui Ferdinand I. Lucrarea prezintă numeroase construcţii din Bucureşti, Iaşi, Alba Iulia şi alte oraşe, pe baza documentelor de arhivă şi nu numai, opere ale unor remarcabili constructori, printre care arhitecţii I.D. Berindey, Grigore Cerchez, Petre Antonescu, Nicolae Ghica-Budeşti, Duiliu Marcu, Edmond van Saanen etc. sau inginerii Emil Prager şi Popovici-Mezin. Aceste clădiri-simbol reconstituie o lume cu trăsăturile ei definitorii, dar şi prin detaliul ce capătă valoare prin însăşi unicitatea lui. Un bogat material iconografic susţine acest inedit demers istoriografic. (Ruxandra Mihăilă)
● Cu prilejul expoziţiei internaţionale „Henri Matisse – Triumful modernismului“, Muzeul de Artă Timişoara (MArT) ne oferă prilejul de a admira, la Palatul Baroc din Piaţa Unirii, 110 litografii de Henri Matisse, precum şi lucrări semnate de mari maeştri ai artei europene: Rembrandt, Picasso, Dalí, Toulouse-Lautrec şi Chagall. Expoziţia este deschisă pînă pe 20 septembrie a.c. (Matei Pleşu)