Bucharest Jazz Festival, „Jurnale şi memorii de pe Maidan“, The Leftovers
● Ştiţi cum e moda programelor prin teatre şi săli de concerte. Atunci cînd se găsesc sînt scumpe, colorate ţipător, pline de reclame şi în mare parte inutile. Un altfel de program pare să fie cel al Filarmonicii „George Enescu“, de la Ateneu. Are informaţiile potrivite despre interpreţi, compozitori şi piesele muzicale care se cîntă. Formatul e la fel de potrivit şi plăcut. Costă 3 lei. Carevasăzică, se poate. (Andrei Manolescu)
● Casa Jurnalistului i-a făcut blog lui Brunea-Fox, unul dintre cei mai importanţi reporteri pe care i-a avut vreodată gazetăria autohtonă, compensînd astfel lipsa de pe piaţă a reeditărilor reportajelor sale. De azi înainte, veţi găsi cîte un text nou o dată pe săptămînă la adresa http://brunea-fox.casajurnalistului.ro. Începeţi cu pasajul „Realitatea există independent de reporter, nu e un produs al imaginaţiei sale. Ea se mai cheamă şi viaţă.“ (Luiza Vasiliu)
● În acest week-end are loc finala Open-ului australian de snooker. De urmărit pe Eurosport. (Stela Giurgeanu)
● Malgorzata Rejmer are o privire ascuţită ca un bisturiu. Nu degeaba volumul ei de reportaje se cheamă Bucureşti. Praf şi sînge (Editura Polirom, 2014): „Bucureştiul este visceral, instinctiv şi ilogic. Este ca o apă ce fierbe sau ca un talaz, agitat şi tulburat. Pe arterele principale se scurge un şuvoi de maşini, cîţiva paşi mai încolo, pe străduţele lăturalnice, dorm vile vechi, cu grădini moarte, şi tăcerea se pietrifică.“ (Matei Martin)
● Între 2 şi 6 iulie, în Piaţa George Enescu, cea de-a treia ediţie a Bucharest Jazz Festival, organizat de ARCUB. Noul concept al festivalului pune un accent important pe scena românească de jazz. Vor fi şi evenimente conexe – lansări de carte, disc, seria „Jazz on Film“, colocvii şi dezbateri, expoziţie de afiş de gen –, care vor avea loc zilnic la Hanul Gabroveni, pe întreg parcursul festivalului. Accesul la toate evenimentele este gratuit. (Adina Popescu)
● La HBO a început săptămîna asta un nou serial: The Leftovers (Cei rămaşi). 2% din populaţia lumii a dispărut brusc şi inexplicabil. S-au evaporat cei buni sau au fost luaţi la grămadă? După trei ani de la aceste evenimente, cei rămaşi încă îşi pansează golurile lăsate de dispariţia celor dragi şi caută explicaţii. Filmul are la bază bestseller-ul scris de Tom Perrotta, iar co-creatorul lui Lost, Damon Lindelof, aici e producător. Nelinişte, mister, tensiune. Pe mine m-a prins, deci ştiu ce o să fac în următoarele zece seri de luni. (Ana Maria Sandu)
● Expoziţia „Podoabe din metal. Istorie şi tradiţie în Ţara Românească“, deschisă recent la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, Sala „H.H. Stahl“, grupează obiecte de metal de provenienţă sau influenţă balcanică, achiziţionate de la proprietari sau colecţionari din Ţara Românească şi aflate în colecţiile muzeului. Propunîndu-şi să mute accentul de la simplu obiect de podoabă la rolul funcţional şi apotropaic al paftalei, ca simbol al vestimentaţiei de epocă, expoziţia valorifică subtil jocul dintre genul proxim şi diferenţa specifică, în planul semnificaţiei, expunînd aproximativ 90 de piese achiziţionate fie de la români din nordul Dunării, fie de la cei balcanici, dar şi de la etnici bulgari, greci, sîrbi, albanezi, turci sau de la locuitori ai Dobrogei.
Un univers fabulos se reface sub ochii noştri şi ne invită să reintrăm, iarăşi şi iarăşi, în jocul poetului: „Dăm cu sîc / Din Isarlîk.“ Curator: dr. Ioana Gabriela Duicu. Expoziţia, dar şi catalogul, minunat de altfel, au beneficiat şi de aportul doamnei prof. dr. Adina Nanu, specialist în istoria costumului. (Ruxandra Mihăilă)
● „Jurnale şi memorii de pe Maidan“ – un fel de antologie de texte scrise de oameni care au participat la evenimentele de la Kiev între noiembrie 2013 şi februarie 2014, adunate, traduse şi prezentate de Timothy Snyder şi Tatiana Jurjenko. Fapte, impresii şi comentarii de la „anonimi“ care contează. Grupajul tocmai a apărut, pe 27 iunie, pe www.eurozine.com. (Mircea Vasilescu)
● Două romane clasice, fiecare în felul lui, în traduceri noi, mai bune: Thomas Mann – Alesul (traducere de Corneliu Papadopol; ediţie îngrijită, traducere revăzută şi prefaţă de Ioana Pârvulescu) – un roman mai puţin cunoscut, dar printre favoritele mele din opera lui Mann; şi Ernest Sábato – Abaddon Exterminatorul (traducere de Tudora Şandru Mehedinţi); ambele apărute la Humanitas Fiction. (Marius Chivu)