De la Saddam Hussein la Dallas (Slobozia)
Expoziţia lui Sean Snyder de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, deschisă pînă pe 6 decembrie, ar putea părea la prima vedere plictisitoare. Ecrane pe care sînt proiectate ba imagini cu J.R. Ewing, ba secvenţe de teleshopping, urmate de tăieturi din jurnalele de ştiri, cîteva fotografii cu varianta made in Slobozia a reşedinţei Southfork din nemuritorul Dallas sau cu detalii din casa în care a fost capturat Saddam Hussein. Nici una dintre ele nu este, vizual, foarte puternică şi nici nu-ţi furnizează destulă informaţie cît să te lămureşti cam despre ce este vorba. Aşa că e nevoie să faci puţină documentare, citind textele care însoţesc proiectele expuse. Documentare face şi autorul acestor instalaţii. Sean Snyder este american, dar preferă să locuiască şi să lucreze la Berlin şi la Kiev. Dar de aici găseşte tot timpul noi piste din care derivă noi proiecte. Aşa se face că a ajuns la Phenian, dar şi la Slobozia. Dacă de asemănările dintre Phenian şi Bucureşti, tema uneia dintre lucrările sale, a aflat dintr-un album de fotografie, de replica românească a reşedinţei din Dallas a auzit de la o prietenă. Se uită foarte mult la televizor, citeşte atent ziarele şi e tot timpul la curent cu fluxurile agenţiilor de presă. Şi aşa, din link în link, se dezvoltă proiectele sale, un soi de eseuri vizuale despre mass-media şi retorica lor, arhitectură, politică etc. În portofoliul său se găsesc studii despre felul în care arhitectura fast food-urilor reflectă detalii privind contextul social sau religios în care a fost construit, despre cum o ideologie sau alta îşi lasă amprenta asupra spaţiului public, despre cum presa îşi construieşte subiectele fierbinţi. Aceasta din urmă este una dintre temele lui preferate, unul dintre cele mai cunoscute proiecte ale sale ocupîndu-se de fetişul pentru produse-emblemă ale capitalismului pe care presa occidentală i l-a atribuit lui Saddam Hussein. Dacă agenţiile de presă şi ziarele susţineau că în casa unde a fost capturat Saddam se găseau Coca-Cola şi junk food, Sean Snyder arată că nici una dintre aceste informaţii nu poate fi demonstrată, dat fiind că nici una dintre fotografiile publicate nu conţinea vreo dovadă. La ranch-ul din Slobozia a ajuns pentru că îl intriga foarte mult felul în care ficţiunile livrate de televiziune şi entertainment sînt imitate şi transformate în lifestyle. Aşa a descoperit, printre altele, că Southfork-ul de la Slobozia a fost construit după fotografii făcute ecranului de televizor, dar că, datorită lentilei speciale folosite la filmare, duplicatul este cu 20% mai mare decît originalul. Toate cele cinci lucrări ale sale de la MNAC sînt cumva romane poliţiste deghizate în instalaţii video. Şi asta nu numai datorită metodelor cu care lucrează Sean Snyder, ci şi pentru că toate au cel puţin o necunoscută, o intrigă pe care el nu vrea neapărat să o rezolve, ci mai degrabă să o paseze celui care priveşte.