Condiţia muzicianului outernaţional
Un caz tipic al destinului outernaţional este cel al proiectului Rodion G.A. Rodion Roşca a început să facă muzică în perioada de deschidere culturală a României, între anii 1965 şi 1972, ascultînd muzică achiziţionată din România şi din Ungaria şi experimentînd cu propriile sunete. Şi-a dezvoltat propria metodă DIY de înregistrare şi editare, devenind, la sfîrşitul anilor ’70, un bedroom producer, avant la lettre. Şi-a inventat propriul generator de ecou din magnetofoane Tesla, a folosit sample-uri din înregistrările făcute la Radio Cluj cu propria trupă, pentru a compune noi piese. A reuşit chiar să improvizeze un echipament primitiv de înregistrare multi-track.
Toate piesele apărute pe istoricul disc de anul trecut, botezat The Lost Tapes şi scos de prestigiosul label britanic Strut Records, au fost construite astfel, în apartamentul din Cluj al lui Rodion Roşca. Metoda lui unică de producţie e unul dintre motivele pentru care sound-ul acestei muzici este greu de încadrat. Chiar dacă unii ar putea detecta acolo urme de krautrock sau texturi de cosmic synth, relaţia dintre opera lui şi modelele vestice e ruptă. Datorită acestor circumstanţe particulare şi a unui proces de producţie unic, amprenta muzicii sale pare a fi de pe altă planetă. Ciudate ambalaje prolet-galactice, umplute cu frecvenţe viscerale, domină universul său sonor, împreună cu un focus pe melodia clasică. Între 1979 şi 1987, piesele Rodion G.A. au ajuns pe primele locuri în diverse topuri din România, deşi concertele trupei au fost extrem de rare. Doar două cîntece – „Acolo unde e mister“ şi „Amintiri“ – au fost vreodată lansate pe un disc Electrecord – Formaţii Rock 5, produs în anul 1980.
Ion Dumitrescu este membru al colectivului Future Nuggets, al trupei Steaua de Mare şi al label-ului Ambassador’s Reception, care s-a ocupat de relansarea muzicii lui Rodion Roşca. Fragment extras din articolul "The Outernational Condition" publicat în revista festivalului CTM din Berlin, 2014.
Foto 2 & 3: Rodion @ Rokolectiv 2012. Foto: Daniela Diaconu (silverhiccup.blogspot.com)