Top 2021, așteptări 2022

Iată-mă începînd genul de articol în care trebuie să sacrifici comentariul de dragul – sau din obligația – enumerării. Pentru că în cele ce urmează voi căuta să menționez ce mi-a atras atenția în librăriile bucureștene în 2021 și la ce mă aștept în 2022, tot de la ele. „Unghiul de atac” este cel cu care cititorul recurent cred că s-a obișnuit atunci cînd îmi vine rîndul să semnez rubrica „Pe de altă carte”: istoria recentă, marcată de violențele ei indelebile.

Iau startul cu volumul profesorului Michael Shafir apărut în prima parte a anului, România comunistă, 1948-1985. O analiză politică, economică și socială. Acestei cărți i-au trebuit peste 30 de ani ca să ajungă a fi tradusă în limba română, dar rămîne și astăzi o sursă care nu se poate evita în cercetarea perioadei amintite. Ca să nu mai spun că abordarea, analitică și obiectivă, pune și mai bine în evidență extremele dominante între care au pendulat discursurile despre comunism de după 1990, cea a denunțării și cea a lăudării.

Tot din acest domeniu, menționez și culegerea de texte sintetice Panorama comunismului în România editată de Liliana Corobca. Sînt aproape 50 de articole care delimitează cîte un aspect social, politic, economic, sportiv sau cultural din perioada comunistă, începînd chiar cu contextul interbelic și inclusiv pînă la ecourile din deceniile postcomuniste. Și tot aici, în zona comunismului românesc, este de recomandat și cartea profesorului Ioan Stanomir R.S.R. Lecția de învățămînt politic, care propune o interpretare originală a rolului ideilor înregimentate politic de a „mobiliza și legitima tirania”.

Cum spuneam cu altă ocazie, nu e an fără cîteva monografii despre Stalin. De data aceasta, voi semnala doar un volum aparte, scris cu o vervă literară unică de către unul dintre veteranii genului, britanicul Martin Amis. Cu dexteritatea sa de romancier – care de obicei îi lipsește, în mod scuzabil, istoricului –, el pătrunde în mintea dictatorului sovietic, iar rezultatul e spectaculos. Cartea se cheamă inspirat Koba cel Cumplit, Koba fiind numele cu care Stalin era apelat în copilărie.

Perioada celui de-al Doilea Război Mondial, în care violențelor militare li s-au adăugat cele comise pe scară largă împotriva civililor, ultimele marcate de o atrocitate neegalată în secolul XX, este una dificilă pentru istorici. Ea de obicei vine să arunce o altă lumină asupra trecutului, una care nu corespunde deloc cu edulcorarea obișnuită a unei istorii naționale standard. De aceea, semnalez cu admirație apariția în românește a volumului profesorului Vladimir Solonari Imperiul-satelit. Guvernarea românească în Transnistria, 1941-1944. O carte sobră, cu informații rar circulate în România, aproape tehnică, dar cu o curgere parcă mai cursivă decît clasica Transnistria în trei volume a lui Jean Ancel, din 1998. Complementar, aici se poate alătura și noua versiune a lui Radu Ioanid despre Pogromul de la Iași din iunie 1941, dar și culegerea impresionantă de scrisori către Ion Antonescu ale evreilor deportați și persecutați, Vă implor, Domnule Mareșal! Nu vreau să insist – de fapt, nici nu pot insista îndeajuns ținînd cont de amploarea dezastrului –, dar înainte de a trece mai departe mai menționez și apariția traducerii unei biografii excelente a infamului doctor nazist Josef Mengele, scrisă de un specialist al epocii, David G. Marwell.

Trec de obicei cîțiva ani pînă ce o carte deja prezentă pe rafturile librăriilor occidentale ajunge să aibă și o versiunea românească. Iată cîteva titluri din aceeași zonă a ingineriilor sociale crude ale secolului XX care au apărut deja în 2021 în engleză și pe care, plini de speranță, le putem aștepta începînd cu anul viitor și în românește. Ar fi mai întîi The Shortest History of the Soviet Union a istoricului australian Sheila Fitzpatrick. Expertiza autoarei în acest domeniu al studiilor sovietice este arhisuficientă pentru a recomanda noua sa lucrare. Alte două titluri ne aduc mai aproape de epoca lui Adolf Hitler. Hitler’s Northern Utopia este despre încercarea, reconstituită în acest volum pentru prima oară, a arhitecților și strategilor naziști de a construi în Norvegia „societatea ariană perfectă”. Cealaltă lucrare e intitulată In Hitler’s Munich. Jews, the Revolution and the Rise of Nazism și este amplasată în „Capitala Mișcării”, unde, după fulguranta Republică Sovietică Bavareză, s-a impus apoi partidul condus de Adolf Hitler. Wannsee. The Road to the Final Solution, apărută tot anul acesta, este povestea detaliată a conferinței care a pecetluit soarta tragică a evreilor în timpul războiului. Cartea e însoțită de stenogramele întîlnirii și de biografiile participanților. Închei cu From Peoples into Nations: A History of Eastern Europe, o tentativă cuprinzătoare de a reface istoria regiunii, de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea pînă în zilele noastre.

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.