Poetizați, poetizați...

● Cristian Preda, Tiranul cu nas mare și cu suflet foarte mic. Lirică politică, sloganuri electorale și versificații satirice de campanie de la 1834 pînă în zilele noastre, Polirom, 2020.

La finalul excelentei sale cărți Tiranul cu nas mare și cu suflet foarte mic, Cristian Preda plasează un scurt și binevenit capitol de concluzii (prioritare fiind, firește, cele care țin de politologie sau, mai larg, de istoria mentalităților). Aș face, în completarea lor, cîteva observații dinspre celălalt versant al sintezei, cel strictamente literar. Cristian Preda se întreabă (p. 385) dacă mezalianța dintre rime și politică, avînd, iată, la noi, o tradiție solidă de aproape două secole, va mai fi posibilă în viitor. Nu-mi dau seama care vor fi fiind așteptările autorului. În ce mă privește, recunosc, aș prefera să nu... Și nu doar pentru că, odată „poetizat” (țin la ghilimelele acestea), discursul public devine peste măsură de emoțional și, prin urmare, se alterează; dar mai ales din cauză că producția propriu-zisă e de o comică mediocritate. Cu foarte rare excepții, autorii care s-au pretat la astfel de militantisme provin din rîndurile minorilor, abia indexați de istorii. Să dau și nume? Hrisoverghi, Bălăcescu, Aristia, Crețeanu, Aricescu, Ralet, Orășanu, Skelitti și alții asemenea lor, pînă la Ion Dodu Bălan sau Vadim Tudor.

Și ar mai fi ceva: cititorul care va parcurge în crescendo cronologic volumul acesta de aproape 500 de pagini va constata, sînt convins, o drastică scădere de nivel a versurilor pe măsură ce se va apropia de prezent. Explicația e la-ndemînă: profesionalizarea scrisului aduce cu sine și un dram de exigență, astfel încît „coborîrea în arenă” ajunge să însemne mai curînd concesie decît vocație. E motivul pentru care pașoptiștii și postpașoptiștii sună, aici, cel mai bine: voluntarismul lor e, stilistic, sincron cu momentul. Un secol mai tîrziu, cînd poezia va însemna deja cu totul altceva (adică nu simplu mesaj codificat prozodic), naivitatea tehnică va deveni stînjenitoare. Fie că vorbim de poemele lașe ale Ninei Cassian sau de cele „în răspăr” ale cîte unui cupletist plecat peste graniță. Indiferent de tabără, și unii, și alții lasă senzația de imitație a imitației: după cîte-un Bolliac, după cîte-un Catina... Asta atunci cînd nu sînt vulgari de-a dreptul, cum se-ntîmplă să fie acest anonim bănățean, care, cu toată dreptatea lui istorică, nu reușește mai mult decît un căznit: „Aţi pus pe Groza, / L-am pune sub tramvai, / Iar pe Ana Paucher o vom da-o la coplarai”.   

Dincolo de această morală implicită, Tiranul cu nas mare și cu suflet foarte mic e, cum spuneam, admirabilă și își merită locul în orice bibliografie literară a modernității noastre. Ca unul care chițibușărește el însuși după autori uitați, sînt invidios pe Cristian Preda (îmi închipui ce plăcere i-a oferit cercetarea sistematică a atîtor colecții și arhive) și solidar cu el. Cu atît mai mult cu cît nu s-a oprit la surse, procedînd ca un istoric literar pursînge și documentînd pînă la a șaptea spiță și literatura secundară (de la Călinescu și Lovinescu la Paul Cernat și Mihai Iovănel). Prin comparație, m-a surprins să constat că tratamentul pe care Ioan Stanomir îl aplicase acum cîțiva ani acelorași pașoptiști era unul mai degrabă rapsodic...  Or, ce oferă Cristian Preda aici e aproape o istorie antologică a literaturii. Și anume, una ghidată după un criteriu subaltern în raport cu esteticul, dar primordial față de temperatura reală a epocii. Căci, de la Regulamentele Organice încoace, trecînd prin febricitanța revoluționară, prin modernizarea carlistă, prin adeseori idealizatul interbelic ș.a.m.d., scriitorii au reacționat la incandescența politicului. Unii – din teren; alții – de pe margine; alții – de la mare distanță. Și nu cred că a le da, acum, o ponderată importanță celor dintîi e neapărat mai reducționist decît a comenta la nesfîrșit aceleași și-aceleași blockbustere, într-o goană puțintel copilăroasă după capodoperă.

Cosmin Ciotloş este critic literar și predă literatura română modernă la Facultatea de Litere din București. Cea mai recentă carte publicată: Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă, Editura Humanitas, 2017.