La cald
● #rezist. Proteste împotriva OUG 13/2017, Editura Curtea Veche, 2017.
● #Rezist! Poezia, selecţie realizată de Cosmin Perţa, Editura Paralela 45, 2017.
Grafitti (dec. 1989 – ian. 1990) se numeşte broşura pe care Irina Nicolau a editat-o în 1999 la Muzeul Ţăranului Român, unde a adunat exact 141 de înscrisuri (lozinci şi sloganuri) apărute în timpul şi după Revoluţie pe zidurile a nouă locuri din Bucureşti. Acea transcriere la cald a foclorului stradal este menţionată şi de Vintilă Mihăilescu într-unul dintre cele opt texte care însoţesc prezentul album de fotografie dedicat recentelor proteste: „Ce s a con-tinuat, ce s-a schimbat? Pentru unii, persistă o memorie a continuităţii. «Sîntem copiii golanilor din Piaţa Universităţii» a mai apărut pe cîte o pancartă a unui tînăr; pe alta scria «Golan 2.0»… Şi mulţi dintre foştii «golani» s-au simţit ca acasă. Poate nu este întîmplător că, din cîte rezultă dintr-un mic sondaj tot la «cald», sentimentul dominant împărtășit de majoritatea celor din Piaţă nu a fost furia, revolta sau indignarea, ci solidaritatea: «Aţi reuşit, ne-aţi unit!» Da, istoria continuă, dar nu bate niciodată pasul pe loc: sîntem pe o altă buclă a spiralei timpului. Este, totuşi, altă lume“. Şi sociologul Vintilă Mihăilescu vorbeşte despre „civismul demnităţii“, despre noua generaţie de protestatari, despre creativitatea pusă în joc, despre reţelele de socializare şi brainstorming-ul colectiv, despre limbajul foarte proaspăt. Andrei Oişteanu vorbeşte, de asemenea, despre elementele comune ale manifestaţiilor („protestatarii au simţit cumva că ei continuă o luptă începută cu 27 de ani în urmă de «părinţii» lor“), iar ceilalţi – Paula Herlo, Mircea Toma, Dragoș Bucurenci, Ioana Popescu, Liviu Papadima și Cristian Șimonca – continuă seria de texte pe tonuri mai personale.
Albumul documentează „cel mai amplu protest din istoria postdecembristă“ care a avut loc la București, Sibiu, Iași sau Cluj, dar și în diaspora, în 150 de fotografii oferite de treizeci de fotografi şi fotoreporteri din țară și din străinătate. Mesajele din timpul protestelor, le ştim cu toţii, oferă o varietate impresionantă: de la desene, colaje şi înscrisuri de mînă la printuri digitale şi proiecţii de lumini, meme-uri şi artefacte, cartoane, steaguri şi cearşafuri, măşti, costume, jucării şi obiecte casnice – albumul oferă o imagine fidelă a creativităţii cu care s-a manifestat împotriva infamei OUG 13 pe care „guvernarea cleptocrată şi oligarhică“ (după formula lui Andrei Oişteanu) se străduieşte, de atunci încoace, să o treacă pe alte căi şi sub alte modalităţi, menţinînd protestele într-o formă latentă şi după aproape patru luni.
Al doilea mare merit al acestui album este calitatea lui de demers civic – profitul rezultat din vînzarea cărții va fi donat de Editura Curtea Veche organizației non-guvernamentale Funky Citizens, care desfășoară proiectul www.factual.ro, primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România, cu scopul de a-i motiva pe cetățenii români în a-și dezvolta gîndirea critică: „Credem că este esenţial pentru dezvoltarea societăţii ca decidenţii să vorbească factual şi responsabil. Vrem mai puţină retorică şi mai multă ancorare în concret… Pe lîngă dovada creativităţii, protestatarii au fost şi extrem de bine informaţi. A fost o mare lecţie publică de educaţie civică… Lucrăm voluntar alături de o comunitate de experţi şi creştem natural, dar avem nevoie de resurse pentru a duce mesajul nostru la cît mai mulţi cititori. Împreună putem combate manipularea şi teoriile conspiraţiei“, scrie echipa Factual.ro / Funky Citizens, cu care, de altfel, Dilema veche a colaborat în mai multe rînduri.
Fotografiilor din albumul de la Curtea Veche li se adaugă poemele din ineditul volum colectiv (o premieră la noi) de la Paralela 45, cel despre care scriitorul iniţiator Cosmin Perţa scrie: „Această antologie nu reprezintă un act politic. Cel mult o bornă istorică, o foiţă de turnesol, un aide-mémoire, un gest estetic, un manifest poetic. Poezia este forma artistică cea mai sensibilă la tectonica socială, spaţiul imediat de manifestare a reacţiilor nedecantate, necizelate, spaţiul strigătului. Acesta este spaţiul care ne interesează, cel în care psihicul şi sensibilitatea reacţionează la cald, în care raţiunea este supusă instinctului poetic. Antologia aceasta vine să surprindă, să imortalizeze – folosind poezia ca vehicul, pe post de cameră video – tocmai bolboroseala aceasta a sinelui în faţa istoriei…“
Dintre sutele de poete şi poeţi români care au ieşit în stradă la protestele din ţară şi străinătate, 47 (printre care şi americana Tara Skurtu) se află prezenţi cu cîte un poem în această antologie neobişnuită pentru spaţiul românesc. Poeţi din toată ţara, din cîteva generaţii (seniorii antologiei sînt Călin Vlasie şi Paul Vinicius, născuţi în 1953, mezina fiind Gabriela Feceoru, născută în 1993), scriind diferit: de la cîteva versuri la poeme fluviu şi poeme-colaj, cu pasaje în proză, secvenţe dialogale, cu rime şi refrene, folosind referinţe şi citate din cultura înaltă sau din foclorul urban, versuri, scrise în italice, cu bold, cu majuscule (vezi şi poemul de mai jos), hashtag-uri. Cum remarcă şi Cosmin Perţa, e vorba într-adevăr de o simfonie atipică şi inegală, hibridă şi compozită, spontană şi necenzurată în care temele sociale se amestecă cu dragostea, lamentaţiile cu revolta, indignarea cu solidaritatea, iar versurile-slogan cu exprimările fruste.
De la Bucureşti ’21, epopeea participativă cu 40 de poeţi, coordonată de Svetlana Cârstean pentru ArCuB în 2015, #Rezist! Poezia este cel mai interesant experiment poetic şi cea mai vie carte de poezie colectivă. Ar trebui să se predea la şcoală.
*****
Răzvan ŢUPA
UN STEAG PE BUZA GUVERNULUI ŞI ALTUL
ÎN ACELEAŞI CULORI PRIN PIAŢĂ Cînd a fost
evident a pus fiecare mîna pe ce-a avut pe desktop
Dintre toate felurile în care ştim să nu fim de acord
cel mai incisiv e chipul tău cînd îţi verifici telefonul
şi nu pare să te mai ţină prea mult bateria aşa că
te aşezi la un selfie rapid care să reziste în locul tău ca
Pink Floyd pe wall. Că nu e om să nu fi numărat un
like în viaţa lui odată Cînd au ieşit pînă şi introvertiţii
cu pancartele lor discrete Şi cînd lucrurile au ajuns
în top au dat cu lumini şi cu steaguri color Violenţii
au venit dar statul avea monopol şi s-au ruşinat sau
Tare ne mai place să avem dreptate dar nici vorbitul
pe lîngă nu pare să fie chiar pe ultima sută de metri
chiar dacă suflă greu şi o arde în metafore sensibile
şi găseşte o explicaţie pentru orice baltă în care pari
ca obiectele mai îndepărtat şi mai frumos pe urmă
au ieşit mărţişoarele şi revolta a intrat în folclor
(din volumul #Rezist! Poezia)