Invazia din librării
De la declanșarea invaziei militare în Ucraina, în februarie 2022, librăriile au fost și ele inundate cu cărți despre Vladimir Putin și Rusia. Este vorba – dar enumerarea nu e exhaustivă – de biografii, de cercetări privind cercul de putere prezidențial, de bilanțuri militare și politice ale administrației putiniste care, iată, a depășit două decenii. În ultima sută de ani, dacă mi se îngăduie o suprapunere ușor neglijentă între URSS și Rusia, doar mandatul lui Stalin la Kremlin a fost mai lung decît cel al lui Putin, altfel că acesta din urmă l-a întrecut deja și pe „gerontocratul” Brejnev.
Și am să enumăr cîteva titluri apărute anul trecut și în acest an. Putin, obsesia imperiului este o carte de interviuri cu Armand Goșu, profesor la Facultatea Științe Politice a Universității din București. Volumul stabilește cu claritatea expunerii cu care autorul ne-a obișnuit cadrele în care evoluează astăzi Rusia condusă de Putin. Ar fi și cartea Rusia lui Putin, scrisă de Anna Politkovskaia, jurnalista care a prins foarte puțini ani din epoca lui Putin, pînă să fie asasinată în fața locuinței sale din Moscova, dar care a realizat rapid direcția în care se îndrepta politica noului lider de la Kremlin. Aș menționa și KGB-ul la putere. Sistemul lui Putin, aflată la a doua ediție în românește, volumul sovietologului Thierry Wolton, autor al unei lucrări cuprinzătoare privind istoria mondială a sistemelor comuniste din secolul trecut. Lista de titluri ar putea continua, exemplele socotindu-se cu zecile.
Din această „serie Putin” declanșată recent, mă opresc asupra a două volume aparent opuse, dar de fapt complementare. Magul de la Kremlin a lui Giuliano da Empoli este un roman de succes, care a cîștigat anul trecut Marele Premiu al Academiei Franceze. Ineditul cărții constă în perspectiva asupra lui Vladimir Putin, care nu e nici politologică, nici biografică, ci una pe care aș numi-o subiectivă. Ea îi aparține lui Vadim Baranov, personaj prezentat drept cel mai apropiat consilier al liderului rus, fiu de activist sovietic și în același timp nepot de aristocrat rus. Baranov, „magul de la Kremlin” care dă titlul romanului, oferă explicațiile „rusești” ale acțiunilor și deciziilor „Țarului” Putin, într-o succesiune care urmărește cariera acestuia între 1999 și 2022. Explicațiile pot fi iritante prin erorile de interpretare comise, dar cititorul nu trebuie să piardă din vedere faptul că asistă la justificările puterii autohtone. Din această perspectivă, empatia dovedită de autor în reconstituirea unui astfel de discurs reprezintă o dovadă a talentului narativ al acestuia. Ca exemplu aș da ideea năstrușnică a unei presupuse laturi artistice a regimurilor lui Stalin și Putin. Procesele înscenate ale lui Stalin, spune personajul lui da Empoli, au fost reprezentații artistice bine regizate, gîndite special pentru a domoli frustrarea poporului. Putin ar fi înțeles această funcțiune a lor și, dînd și el dovadă de talent regizoral, a pus la rîndu-i în scenă ceva asemănător, și anume arestarea lui Mihail Hodorkovski. Istoricii ar putea însă avea destule obiecții față de această interpretare fantezistă a Terorii staliniste/putiniste, dar nu pe teren istoric se situează cartea lui da Empoli. Este vorba, cum am spus, de o încercare de circumscriere a unei perspective valabile local, în lumea sau mai degrabă logica rusă.
Scriitorul își numește personajele cu numele reale: Vladimir Putin, Boris Elțîn, Mihail Hodorkovski, Boris Berezovski și așa mai departe. La momentul „recrutării” ca prim-ministru, Putin e șeful FSB cu sediul la Lubianka, „cea mai înaltă clădire din Moscova, căci din beciurile sale se vede Siberia”, după cum o descriau deținuții din timpul lui Stalin. Dar această introducere este schematică. De fapt, după prăbușirea comunismului, Vladimir Putin a plecat din KGB, încercînd într-o țară aflată în colaps să își facă un rost mai întîi la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, apoi pe lîngă primarul orașului, în calitate de consilier. Astfel de amănunte nu se află în romanul lui da Empoli, ci într-o lucrare mult mai densă din punct de vedere al informației: Războaiele lui Putin. De la războiul din Cecenia la invazia din Ucraina, scrisă de istoricul și analistul Mark Galeotti. Autorul britanic nu este la primul titlu în românește despre Rusia lui Putin, el semnînd și O scurtă istorie a Rusiei. De la cneazul Rurik la Vladimir Putin și Hai să vorbim despre Putin. Ce nu înțelege Occidentul. Volumul cel mai recent, pe lîngă informația biografică exactă, prezintă și o teză conform căreia venirea la putere a lui Vladimir Putin a însemnat și cea mai amplă revizuire de doctrină militară din Rusia de la al Doilea Război Mondial încoace. Este un alt gen de lectură care arată că, în ceea ce privește literatura despre liderul de la Kremlin, oferta din librăriile românești acoperă un spectru divers, de la roman și ficțiune pînă la analizele de specialitate, politice și militare.
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități. Cea mai recentă carte publicată: De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia, Editura Vremea, 2022.