Cărțile anului 2018

Cum anul trecut îmi începeam bilanţul literar cu faptul că Mircea Cărtărescu continuă să primească mari premii internaţionale (era vorba de Premiul Leteo în Spania), încep şi acum tot cu distincţiile europene majore primite de Mircea Cărtărescu între timp: Premiul „Thomas Mann“, decernat la Lübeck, şi Premiul Formentor, la Mallorca. De altfel, după Solenoid, a cărui carieră internaţională a început în mod strălucit în Spania (patru ediţii în doi ani), 2018 a fost anul în care seria de jurnale scrise de Mircea Cărtărescu a ajuns la zi odată cu opul Un om care scrie. Jurnal, 2011-2017 (Humanitas), peste 600 de pagini de explorare a universului interior al celui mai complex scriitor român contemporan, ajuns într-un moment al carierei în care, iată, premiile literare internaţionale (treisprezece în tot atîţia ani) au devenit ceva firesc.

Anul acesta, producţia de proză scurtă a fost, din păcate, modestă, doar o mînă de cărţi notabile: Mircea Daneliuc, Cele mai tîmpite momente, şi Radu Părpăuţă, Rămas-bun (ambele Polirom), Mihai Măniuţiu, Fantome în Las Vegas şi Călin-Andrei Mihăilescu, AFKA (ambele Tracus Arte), Andrei Mocuţa, Superman vs. Salinger (Paralela 45), Gabriel Gafiţa, Alternativă la fuga în Egipt (Nemira), plus debutanţii Ion Pleşa, Anotimpuri care nu se repetă (Nemira) şi Iulian Popa, Guadalajara (Humanitas). A fost însă un an peste medie la antologii de proză scurtă, mai ales cele tematice şi de gen: 16 prozatori de azi.lit (coord. Andreea Răsuceanu, Humanitas), Mică isorie a unui secol mare (coord. Monica Onojescu, Arthur), Antologia prozei româneşti science-fiction & Antologia prozei româneşti poliţiste şi de mistere (coord. Michael Haulică) şi Amorul pe înţelesul tuturor. O antologie a prozei contemporane de dragoste (coord. Cosmin Perţa), toate la Paralela 45, plus Gastro Noir (coord. Bogdan Hrib, Mystery & Thriller) şi CenteNOIR (Crime Scene Press), însă cea mai semnificativă apariţie rămîne Romanian Short Fiction. An Anthology / Antologie bilingvă de proză scurtă românească (coord. Lidia Vianu, Muzeul Literaturii Române). Proza scurtă a fost „subţire“ poate şi pentru că noii prozatori, debutaţi în Iocan sau cu volume individuale de proză scurtă, au trecut – în mod previzibil şi confirmînd prejudecata – la roman: Tudor Ganea, Porci, şi Anca Vieru, Spulberatic (ambele Polirom), Bogdan Răileanu, Dinţii ascuţiţi ai binelui (Humanitas), şi Irina Georgescu Groza, Noaptea dintre lumi (Nemira).

Din fericire, proza scurtă a stat foarte bine la traduceri, cu volume mai noi şi mai vechi scrise de Bandi, Lucia Berlin, Charles Bukowski, Raymond Carver, A Cheng, Junot Díaz, Jeffrey Eugenides, F. Scott Fitzgerald, Richard Ford, Jean-François Haas, Tom Hanks, Marguerite Yourcenar, Yasunari Kawabata, Etgar Keret, Hanif Kureishi, Carmen Maria Machado, Alice Munro, Viet Thanh Nguyen, Luigi Pirandello şi Gonçalo M. Tavares, plus două antologii remarcabile: A fost odată o ţară. Panorama prozei de război din ţările fostei Iugoslavii şi Cea mai frumoasă iubire a lui Don Juan. Antologia nuvelelor franceze de dragoste din secolul al XIX-lea (selecţia Octavian Soviany), ambele Paralela 45. Plus selecţiile din Truman Capote, Julio Cortázar, Mariana Enriquez, William Faulkner şi Bohumil Hrabal, sub formă de audiobook-uri pe vinil (Editura ART), o premieră.

Cele mai bune romane ale anului au venit tot de la cei cu vechi ştate în gen: ­Gabriela Adameşteanu, Fontana di Trevi, Liliana Coroboca, Capătul drumului, şi Dan Lungu, Pîlpîiri (toate Polirom), urmaţi de Vlad Zografi, Şapte octombrie, Andreea Răsuceanu, O formă de viaţă necunoscută, Sebastian Sifft, Cîinele iubirii, şi Radu Vancu, Transparenţă (toate la Humanitas), Radu Sergiu Ruba, Guantanamo (Tracus Arte), plus debutanţii Iulian Bocai, Ciudata şi înduioşătoarea viaţă a lui Priţă Barsacu (Polirom), Alexandru Bordian, Casa Inglezi (Paralela 45), Geo Dinescu, Numele meu este Anton (Vellant), Emanuela Iurkin, Cîinele de bronz (Cartier), Raluca Nagy, Un cal într-o mare de lebede, şi Cristian Englert, Piramida (ambele Nemira).

În ceea ce priveşte poezia, n-am urmărit cum se cuvine apariţiile anului (va urma un bilanţ relevant realizat de Şerban Axinte, cronicarul nostru axat pe poezie); ţin totuşi să remarc, o dată în plus, trei colecţii de poezie care garantează în sine orice apariţie: „Vorpal“, coordonată de Svetlana Cârstean la Nemira, „Plantaţii“, coordonată de Claudiu Komartin la Casa de Editură Max Blecher, şi „Cartier de colecţie“, coordonată de Emilian-Galaicu Păun la Cartier. Alte două colecţii, „Avanpost“ la Paralela 45 şi „Cartea de poezie“ de la Cartea Românească, publică mult, dar titluri inegale ca valoare. Din ce am citit, recomandările mele din acest an la poezie sînt, în primul rînd, debutantul Răzvan Andrei, Jazz pentru iguane (Brumar) – aş fi uimit să descopăr că a mai existat vreun debut în poezie la un asemenea nivel în 2018, Ruxandra Cesereanu, Scrisoare către un prieten și înapoi către țară – un manifest, şi Cosmin Perţa, Cîntec de leagăn pentru generaţia mea (ambele Paralela 45), Robert Şerban, Tehnici de camuflaj (Tracus Arte), şi V. Leac, monoideal (Nemira). Tot aici, antologia Tu, înainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste (coord. Cosmin Perţa, Editura Paralela 45) şi revista Poes:s International, în continuare cea mai bună revistă literară a momentului, a ajuns la anul ­VIII de apariţie şi la numărul 22.

A fost un an peste medie la traduceri: Wislawa Szymborska, Versiunea întîmplărilor (trad. Passionaria Stoicescu & Constantin Geambaşu), şi Bruce Weigl, Conversaţia sîngelui nostru (trad. Liliana Ursu), ambele la Tracus Arte), Giuseppe Ungaretti, O viaţă de om (trad. Nicoleta Dabija), şi Richard Brautigan, Ilustrată din Chinatown (trad. Andrei Mocuţa), ambele la Paralela 45, Vinícius de Moraes, Tristeţea-dans (trad. Dinu Flămînd, Baroque Books & Arts), Armando Valladares, Caverne de tăcere (trad. Alice Valeria Micu, Şcoala Ardeleană), şi Kostas G. Karyotakis, Poeme şi proze (trad. Elena Lazăr & Grete Tartler, Omonia), Paul van Ostaijen, Semnalul (trad. Doina Ioanid și Jan H. Mysjkin), şi Szilárd Borbély, Berlin. Hamlet (trad. Andrei Dósa), ambele la Casa de Editură Max Blecher, şi Tara Skurtu, Jocul de-a amiba (trad. Radu Vancu şi Tiberiu Neacşu, Nemira).

Multe reeditări foarte bune, în special ale unor cărţi mai vechi: Clopotul scufundat şi Viaţa în paranteză de Livius Ciocârlie (Tracus Arte), Nemaipomenitele păţanii ale lui Milorad de Bouteille şi Pînă la dispariţie de Vintilă Ivănceanu (Muzeul Literaturii Române), plus antologiile de poezie: Şerban Foarţă, Mulţimea cu un singur element (antologie de Robert Şerban), şi Eugen Cioclea, Daţi totul la o parte ca să văd (antologie de Emilian-Galaicu Păun), ambele la Cartier, Ion Stratan, Criminalii şi cîinii (antologie de Călin-Andrei Mihăilescu), şi Geo Bogza, Cîntecul omului de vînzare (antologie de Teodor Dună), ambele la Tracus Arte, şi Petre Stoica, Copleşit de glorie (Vinea). Tot aici: Ruxandra Cesereanu, Călătorie spre centrul infernului. Memorialistica şi literatura închisorilor şi lagărelor comuniste (Manu Scris).

În ceea ce priveşte non-ficţiunea, iată ce am reţinut (fără pretenţia de a fi surprins toate titlurile meritorii). Eseu literar/cultural: Ioana Pârvulescu, Dialoguri secrete, Mircea Vasilescu, Cultura română pe înţelesul patrioţilor, şi Horia-Roman Patapievici, Două eseuri despre Paradis (toate Humanitas). Ediţii critice: E. Lovinescu, Inedite (ediţie de Dan Gulea, Cartea Românească), Tristan Tzara, Corespondenţă de familie (ediţie de Mădălina Lascu, Tracus Arte), Eminescu, Publicistica literară (ediţie de Cătălin Cioabă şi Ioan Milică, Humanitas), şi Gheorghe Crăciun, Pulsul prozei (ediţie de Carmen Muşat şi Oana Crăciun, Polirom). Biografii: Tatiana Niculescu, Viaţa lui Arsenie Boca (Humanitas), şi colecţia de 11 titluri „Scriitori de poveste“ de la Editura Muzeele Literare din Iaşi (Dosoftei, Alecsandri, Eminescu, Creangă, ­Negruzzi, Sadoveanu, Topîrceanu, Otilia Cazimir ş.a.).

Istorie: Lavinia Betea, Ultimul an din viaţa Elenei Ceauşescu (Corint), Arhitectul G. M. Cantacuzino în dosarele Securităţii (ediţie de Vlad Mitric-Ciupe, Vremea), Lucian Boia, De la Dacia Antică la Marea Unire, de la Marea Unire la România de azi, Cătălin Augustin Stoica, România continuă. Schimbare şi adaptare în comunism şi postcomunism, şi Ioan Stanomir, La centenar. Recitind secolul României Mari (toate Humanitas), plus Un centenar și mai multe teme pentru acasă (coord. Adrian Cioroianu, Polirom). Jurnalism/media: Superscrieri 2.0. Best of Premiile Superscrieri 2015-2017 (Fundaţia Friends for Friends), Melania Cincea, Frăţia penal-academică. Cercetarea ştiinţifică din penitenciarele României, şi Radu Paraschivescu, Două mături stau de vorbă şi Orice om îi este teamă. Un partid, doi ani şi trei premieri (toate Humanitas), plus Eugen Istodor, Caţavencii şi tribul lor (Polirom). Publicistică: Radu Cosaşu, Anti-damblale (Polirom). Memorii de călătorie: Luminiţa Cuna, Desculţă în Amazon (Paralela 45), şi, mai ales, Alexandru Marinescu, Un naturalist la Tropice şi Călători români şi călătoriile lor în secolul a XIX-lea (ediţie de Mircea Anghelescu), ambele Polirom.

Despre reviste, premii, instituţii, campanii literare, în episodul următor.