Burse & rezidențe de creație literară

Lansată în primăvară, campania „Citeşte româneşte” a Ministerului Culturii – proiect, fără nici un fel de buget, al cărui scop era „promovarea scriitorilor români și creșterea consumului de carte” – s-a dovedit a fi, vorba clișeului, încă un eșec răsunător. Asta după ce, în vara anului trecut, bugetul Administrației Fondului Cultural Național a fost măcelărit, iar proiectul legislativ „Anul Cărții” a excelat prin modestie și discreție.

Venită pe fondul dezastrului înregistrat de piața de carte din cauza închiderii librăriilor la începutul pandemiei, campania „Citeşte româneşte” a reactivat, a nu știu cîta oară în ultimii treizeci de ani, discuțiile despre problemele de fond ale acestei industrii abandonate de stat. A recunoscut-o însuși ministrul Bogdan Gheorghiu atunci cînd a declarat pentru Newsweek: „Ministerul Culturii s-a prezentat în ultimii ani fără o strategie națională a culturii asumată, fără politici publice de reprezentare corectă a tuturor sectoarelor culturale creative; concret, pe sectorul culturii scrise, sînt ani de zile în care Ministerul Culturii nu s-a implicat aproape deloc în promovarea lecturii şi a autorilor români decît prin participarea la tîrgurile internaționale”.

Într-o anchetă recentă din revista Forbes (nr. 219), editorii, librarii și agenții literari români făceau bilanțul problemelor industriei de carte (le-am centralizat eu însumi în nr. 848 al Dilemei vechi într-un articol intitulat „Peisaj după pandemie”), printre marile lipsuri numărîndu-se și bursele pentru scriitori.

Pare incredibil, dar în România, o țară cu sute de case de creație finanțate de la bugetele locale, nu există nici măcar o singură bursă / rezidență de creație literară. Asta în situația în care scriitorii români au servicii sau sînt freelancer-i, scriu doar în timpul liber și în concedii, și oricum cîștigă sume modice (8-10%) din vînzarea propriilor cărți (ale căror tiraje se situează între 700-2.000 de exemplare), pe o piață unde, conform ultimului Barometru de consum cultural, 42% din români nu citesc nici măcar o singură carte pe an.

De aceea este cu atît mai lăudabil faptul că Fundația Cărturești a inițiat recent – în premieră la noi – un astfel de program de burse și rezidențe de creație literară. Dedicat autorilor români cu vîrsta cuprinsă între 30 și 50 de ani – la categoriile roman, proză scurtă, poezie și eseu –, proiectul pune la dispoziția scriitorilor patru burse în valoare de o mie de euro fiecare și tot atîtea rezidențe de creație timp de o lună, acestea fiind oferite de Asociația Maria și Fundația Pro Patrimonio în Conacul Petre P. Carp din Țibănești (Iași) și Vila Golescu din Cîmpulung Muscel (Argeș).

Spune comunicatul de presă: „Bursele de creație literară Fundația Cărturești, Asociația Maria & Pro Patrimonio au luat naștere din dorința de a promova și încuraja dezvoltarea literaturii române contemporane, începînd cu sprijinul acordat autorilor ei. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, proiectul acestor burse și rezidențe își propune să redea scriitorilor contextul necesar pentru a se dedica scrisului: timp, «o cameră doar a lor» și cît mai puține constrîngeri exterioare. La baza acordării acestor burse de creație literară se află campania «Cititori pentru scriitori», prin care 10% din vînzările cărților autorilor români în perioada 15 iunie – 15 septembrie pe www.carturesti.ro vor fi direcționate către Fundația Cărturești pentru sprijinirea burselor oferite scriitorilor români”.

Autorii interesați (cu vîrsta cuprinsă între 30 și 50 de ani – N.B.) se pot înscrie în perioada 15 septembrie – 15 octombrie, trimițînd la adresa burse@carturesti.net o descriere a proiectului pe care îl au în vedere pentru bursă (maximum 750 de cuvinte) și un fragment extras (cinci poeme, maximum zece pagini pentru proză/eseu), menționînd una dintre categorii: proză scurtă, roman, poezie sau eseu.

Cei patru beneficiari ai burselor, respectiv rezidențelor de creație, vor fi aleși de un board de selecție alcătuit din Carmen Mușat (critic literar, redactor-șef Observator cultural), Andra Matzal (editor Scena9), Alina Aviana (redactor, membru în departamentul de comunicare Cărturești), Cristian Lupșa (editor Decît o Revistă) și, cu bucurie, subsemnatul.

Scriitorii selectați vor fi anunțați la începutul lunii noiembrie, rezidențele urmînd să se desfășoare în primăvara anului viitor (lunile martie și aprilie).