Bilanţ literar (II)
Dacă în numărul trecut am trecut în revistă o parte dintre premii pentru o ultimă privire retrospectivă asupra celor mai bune cărţi din 2018, de data aceasta mă voi concentra pe cărţile bune şi foarte bune apărute în 2019. Ca de obicei, selecţia mea este, fatalmente, parţial relevantă, întrucît unele cărţi mi-au scăpat. În ceea ce priveşte poezia, o las cu totul în seama colegilor mei care s-au ocupat de acest gen cu mai multă atenţie şi pricepere decît mine.
O primă concluzie: 2019 a fost anul literaturii femeilor, cu cîteva recuperări şi contribuţii teoretice noi importante, dincolo de volumele individuale de poezie şi proză. S-a continuat reeditarea operei Sidoniei Drăguşanu (1908-1971), de data aceasta cu romanul Una din noi e de prisos (Cărţile Tango), şi au apărut antologiile Un secol de poezie română scrisă de femei – volumul I (1990-2019), selecţie de Alina Purcaru şi Paula Erizanu (Cartier) şi Sofia Nădejde – Despre creierul femeii şi alţi demoni. Antologia textelor publicistice, ediţie de Maria Cernat şi Adina Mocanu (Paralela 45). În chip de contribuţii noi, cel puţin patru volume colective de teorie şi publicistică: Nașterea cetățeniei democratice. Femeile și puterea în România modernă de Mihaela Miroiu şi Maria Bucur (Humanitas), Ea. Perspective feministe asupra societății românești (coord. Oana Zamfirache, Curtea Veche), Zoe, fii bărbată! Coduri de gen în cultura României contemporane (coord. Mihaela Ursa, Paralela 45), Dragă Virginia. Scrisori din ţara mea (Black Button Books), plus două volume literare: In the mood for love. Antologia prozei erotice feminine din România (selecţie de Marius Conkan, Paralela 45) şi Arta revendicării. Antologie de poezie feministă (coord. Medeea Iancu), ediţie electronică disponibilă pentru descărcare gratuită pe literaturasifeminism.wordpress.com.
A doua concluzie: 2019 a fost un an foarte bun pentru proza scurtă, un gen care, impulsionat şi de Iocan (revistă, premiu, festival), continuă parcursul bun din ultimii ani. Au publicat volume de proză scurtă remarcabile: Mircea Cărtărescu (Melancolia), Radu Paraschivescu (Omul care mută norii), Matei Vişniec (Caragiale e de vină) şi Vitalie Ciobanu (Zilele după Oreste) – la Humanitas; Cristian Teodorescu (Bucureşti, marea speranţă), Dan Lungu (Părul contează enorm, antologie), Cezar Paul-Bădescu (Frica de umbra mea) şi Ioana Scoruş (Freud Museum) la Polirom, Flavius Ardelean (Cîteva feluri de a dispărea) şi Ana Donţu (Varşava) – la Nemira, Radu Sergiu Ruba (Un mic arhipelag, Tracus Arte), Radu Ţuculescu (Uscătoria de partid, Şcoala Ardeleană), Adrian Sângeorzan (Certificat de virginitate, Curtea Veche), Mircea Pricăjan (Perseidele, Charmides), Jean-Lorin Sterian (Whoreshop, Hyperliteratura), dar şi alţii. Plus Nume de cod: Flash Fiction. Antologie Literomania de proză scurtă (coord. Adina Diniţoiu şi Raul Popescu) şi Pasageri. Antologia de proză scurtă a Şcolii de vară „Gheorghe Crăciun“ (coord. Cosmin Perţa), ambele la Paralela 45.
Dacă Humanitas a publicat în 2019 cele mai multe volume de proză scurtă, Polirom a condus detaşat la roman: Părinţi de Diana Bădica, 8 de Tudor Ganea, Aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată de Dan Coman, Vînători-culegători de Maria Manolescu, Viaţa şi întoarcerea unui Halle de Alexandru Potcoavă, Contaminare de Mihai Radu, Şi fericirea era obligatorie de Andrei Crăciun, Sonia ridică mîna de Lavinia Branişte, dar şi mulţi alţii. La Humanitas: Cartea Reginei de Ioana Nicolaie, Trilogia sexului rătăcitor de Cristina Vremeş, Şi se auzeau greierii de Corina Sabău şi Teoria apropierii de Bogdan Răileanu. Aş mai menţiona Arşița de Cosmin Perţa (Paralela 45), Casa noastră cea de toate zilele de Şerban Tomşa (Tracus Arte) şi prozele-care-s-au-vrut-roman Expres de Mihnea Mihalache-Fiastru (Curtea Veche).
Eseul a fost foarte bine reprezentat în 2019 (mai ales pe tema istoriei recente), aşa că menţionez aici, fără vreo împărţire strictă pe genuri, doar cîteva titluri meritorii: Vintilă Mihăilescu, În căutarea corpului regăsit. O ego-analiză a spitalului, Mirel Bănică, Bafta, devla şi haramul. Studii despre cultura şi religia romilor, Emanuela Constantini, Capitala imaginată. Bucureştiul în perioada formării şi consolidării statului naţional român (1830-1940), Diana Dumitru, Vecini în vremuri de restrişte. Stat, antisemitism şi Holocaust în Basarabia şi Transnistria¸ Andrei Ursu, Roland O. Thomasson și Mădălin Hodor, Trăgători și mistificatori. Contrarevoluţia Securităţii în decembrie 1989 şi Borbély Ernö, Academia politică de la Aiud – toate la Polirom. Plus volumele colective Cultura de masă în „Epoca de Aur“: Cîntarea României&Cenaclul Flacăra (Postmodernism Museum), Postumanismul (coord. Alex Ciorogar, Tracus Arte) şi Hipsteri, bobos şi clase creative (coord. Ciprian State şi Dinu Guţu, Cartier).
Eseistică literară: Literatura română sub comunism de Eugen Negrici (Polirom), O istorie descriptivă a literaturii române. Epoca premodernă de Mircea Anghelescu (Tracus Arte), Herta Müller, un puzzle (coord. Ruxandra Cesereanu, Şcoala Ardeleană), Dicţionar de locuri literare bucureştene de Corina Ciocârlie şi Andreea Răsuceanu (Humanitas), Copilăria. Reconstituiri literare după 1989 de Ştefania Mihalache (Paralela 45), Autenticitatea, sensuri şi nonsensuri. Teorii româneşti interbelice în contexte europene de Ştefan Firică şi Ficţiunea biografică şi rescrierea. Reconfigurări ale autorului şi cititorului în romanul postbelic de Ana-Maria Cornilă-Norocea, ambele la Tracus Arte.
Memorialistică/biografie: Matei Călinescu, Ion Vianu, Scrisori din exil, corespondenţă inedită, Nicu Negrici, Amintiri din război 1941-1944 (ediţie îngrijită de Eugen Negrici), Horia-Roman Patapievici, Anii urii, Tatiana Niculescu, Regele şi Duduia. Carol II şi Elena Lupescu dincolo de bîrfe şi clişee şi Cartea întîmplărilor (coord. Tatiana Niculescu) – toate la Humanitas. Mihail Radu Solcan, Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007-2013 (ART), Mihai Caraman. Un spion român în Războiul Rece de Florian Banu (Corint), Iuliu Hossu. Trei portrete de Ruxandra Cesereanu, Ovidiu Ghitta şi Gelu Hossu (Galaxia Gutenberg), Acordul fin. Convorbiri cu Alexandru Vlad de Daniel Moşoiu (Şcoala Ardeleană), Vom bea pînă la neputinţa sufletelor – Scrisori ale lui Emil Brumaru către Petre Stoica (ediţie de Fabian Anton, Vremea), plus seria de biografii romanţate de la Polirom: Caragiale de Bogdan-Alexandru Stănescu, Maria Tănase de Simona Antonescu, Enescu de Dan Coman şi Brâncuşi de Moni Stănilă.
Reeditări: seria dedicată lui Livius Ciocârlie a continuat cu Bătrîneţe şi moarte în mileniul trei (ediţie revăzută, Tracus Arte), Petre Stoica, Amintirile unui fost corector&Însemnările cultivatorului de mărar (ediţie adnotată, Humanitas), plus seria „Cartea Românească 100“ care marchează centenarul acestei edituri trecută în administraţie, în doar cîţiva ani, de la Polirom la Paralela 45 şi acum la ART: deocamdată cu Rebreanu, Sorescu, Dimov şi Ţoiu. În ultimele două decenii s-au mai încercat astfel de colecţii de clasici reeditaţi la editurile ALL, Paralela 45, Corint, chiar Polirom („Fiction Canon“) şi, de fiecare dată, au fost abandonate pe parcurs. Doar Gramar şi Jurnalul Naţional au reuşit serii consistente de clasici reeditaţi.
La capitolul reviste literare, din păcate Poesis Internaţional şi Iocan n-au avut nici anul acesta companie, revistele editate de Uniunea Scriitorilor fiind cu totul depăşite de vremuri şi de propriile idiosincrazii pentru a se mai ocupa de literatură la modul exclusiv şi relevant.
Am lăsat la final, ca pe cireşe, cărţile dilematicilor: Despre, volumul 2 de Dan Stanciu (poezie, Herg Benet), Mama îmi spune că sînt frumoasă de Ana Maria Sandu (memorialistică, Polirom), Arheologia iubirii de Cătălin Pavel şi Farmecul discret al patinei şi alte mici istorii culturale de Alexandru Ofrim, ambele la Humanitas.