Cantemir, virtuoso – interviu cu Tugrul TEKBULUT
Logo, cel mai mare furnizor independent de software din regiune, a marcat anul acesta împlinirea a 35 de ani de activitate printr-un concert inspirat de muzica lui Dimitrie Cantemir, susținut la Ateneul Român la începutul acestui an. Concertul a făcut parte dintr-un amplu proiect cultural internațional, intitulat Virtuoso, dezvoltat în jurul contribuției culturale aduse de Dimitrie Cantemir muzicii balcanice. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu subsidiara locală a Logo, TotalSoft, care anul acesta sărbătorește 25 de ani de activitate.
Conform definiției, a fi un „virtuoso“ înseamnă a poseda abilități deosebite într-un anumit domeniu, de obicei artă sau muzică. În sensul său extins, Tugrul Tekbulut, fondatorul Logo, consideră că reprezintă o emblemă a excelenței, ce încorporează meșteșug, talent, viziune și inovație, trăsături pe care Logo își propune să-și construiască și să-și consolideze strategia și poziția internațională.
Stimate domnule Tugrul Tekbulut, ce este Virtuoso și de ce l-ați ales pe Dimitrie Cantemir să ocupe poziția centrală în cadrul acestui proiect?
Anul acesta, Logo sărbătorește 35 de ani de activitate. De la un start-up în domeniul software, astăzi am ajuns un grup de companii de înaltă tehnologie, cu peste 1.200 de angajați în trei țări. După ce a ajuns a doua noastră piață ca operațiuni după Turcia, România a început să joace un rol important în strategia noastră de business, dar și ca poziționare internațională. În acest context, am găsit în Dimitrie Cantemir un liant între culturi pentru perioada sa, întruchipare a sinergiilor pe care vrem să le stabilim și să le consolidăm pe viitor între cele două țări. Este o personalitate istorică majoră atît pentru România, cît și pentru Turcia, a cărui operă, în special în domeniul artelor, reprezintă un model echivoc despre ce poate oferi regiunea noastră lumii întregi. În alegerea numelui proiectului, am analizat principalele trăsături care au stat întotdeauna la baza demersurilor noastre și pe care le-am identificat ca fiind definitorii pentru personalitatea culturală a lui Dimitrie Cantemir.
Așadar, a fi un virtuoso se referă la a poseda abilități remarcabile în diverse domenii, legate cu precădere de artă sau muzică. Într-o perspectivă mai amplă, reprezintă excelența surprinsă prin măiestrie, talent și viziune.
Așa cum am spus anterior, proiectul definește abordarea noastră inter-na-țională. De aceea ne-am propus să îl ducem în afara granițelor României. În plus, primele două faze ale proiectului – atît lansarea cărții, cît și concertul de la Ateneul Român – au fost foarte bine primite la nivel local, ceea ce ne-a convins să organizăm evenimente muzicale similare în trei orașe din Turcia.
Anul trecut, Logo și TotalSoft au susținut traducerea și publicarea cărții Dimitrie Cantemir. Teoretician și compozitor de muzică turcă scrisă de Eugenia Popescu-Judetz. De ce v-ați oprit asupra acestei cărți?
În România, Dimitrie Cantemir este cunoscut cu precădere pentru lucrările sale politice, filosofice, geografice și literare, în timp ce cartea explorează contribuția sa în domeniul artelor, în special al muzicii turcești. În plus, însăși autoarea cărții, Eugenia Popescu-Judetz, a fost devotată culturii regionale, donînd întreaga sa arhivă de documente și obiecte legate de cultura și folclorul balcanic editorilor turci ai cărții sale. Pentru că inițial a fost disponibilă doar în limbile engleză și turcă, am decis să sprijinim publicarea cărții și în limba română și să contribuim astfel la ceea ce noi considerăm un bun cultural aparte, atît din perspectiva autoarei, cît și a subiectului operei.
Vă amintiți cînd ați auzit prima oară de Dimitrie Cantemir și în ce fel l-ați perceput atunci? Dintre toate realizările sale culturale, care este aceea pentru care îl admirați? Care parte a operei sale culturale vă fascinează și vă inspiră cel mai mult?
Prima oară am aflat de Dimitrie Cantemir în facultate, ca fiind domnitorul român care a scris prima carte despre teoria muzicii turcești, poveste care încă de atunci m-a fascinat. Probabil acesta este motivul pentru care, mulți ani mai tîrziu, cînd am intrat pe piața din România, mi-am adus aminte de numele lui și am început să citesc mai multe.
Sînt în continuare impresionat de geniul și de setea lui pentru cunoaștere. În perioada în care a stat la Istanbul, se pare că a învățat tot ce se putea în acea perioadă: istorie, limbi străine, artă, a scris cărți, a compus și interpretat muzică, a devenit un virtuoz al instrumentelor muzicale orientale ca tanbur și ney.
Cum apreciați legăturile culturale dintre România și Turcia în zilele noastre?
Cred că împărtășim multe, de la elementele comune din cele două limbi la obiceiuri, muzică și mîncare. Văd multe companii turcești care investesc în România. Cred că ar trebui să oferim posibilitatea de a găsi un teren comun și să încurajăm reprezentanți ai ambelor țări să coopereze în domenii precum bu-siness, turism, arte, sport etc.
Mulți oameni se plîng astăzi de lipsa de timp pentru lectură sau pentru participarea la concerte. În cazul dumneavoastră, cum vă faceți timp pentru a vă bucura de evenimentele culturale?
Și eu mă confrunt cu aceleași inconveniente în privința participării la cele mai multe dintre evenimentele culturale, mai ales de cînd locuiesc în Istanbul. În ultima vreme, pot spune că am mers la mai multe concerte în București decît acasă. Am descoperit aici o scenă culturală mult mai diversă, mai vie și mai la îndemînă decît în Istanbul. Ca promisiune asumată față de mine însumi, am încercat să nu ratez evenimentele culturale care cred că mi-ar plăcea, nici pe cele memorabile, chiar dacă se află în afara zonei mele de interes.
a consemnat Marius CHIVU
material realizat cu susținerea Logo Yazilim