Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București

Festivalul Art Safari și-a deschis oficial porțile, iar cea de-a X-a ediție aduce în prim-plan lucrările peisagistului englez John Constable, găzduite azi de Victoria and Albert Museum din Londra. Muzeul londonez, care astăzi înregistrează în patrimoniul său peste douăzeci de colecții a căror amploare acoperă mai bine de cinci secole de istorie a artei europene, constituie capul de afiș al acestei ediții și este poate una dintre cele mai însemnate realizări ale acestui festival de artă, deja consacrat în România, și, cu siguranță, cel mai important moment în ceea ce privește importul picturii engleze în România. Pavilionul dedicat lucrărilor lui John Constable, curatoriate  de Emily Knight și Katharine Martin, însumează un număr impresionant de tablouri din portofoliul pictorului începînd cu lucrări de tinerețe, zeci de schițe în plein air și pînă la piese fundamentale, precum The Leaping Horse (1824-1825), prin care Constable marchează definitiv o inovație a tehnicilor picturale și reușește să impună un model expresiv, viu și liber de operare a culorii. 

Puternic influențat de peisajul rustic englez și de un ethos conservator în ceea ce privește reprezentarea cadrului natural, peisagismul lui John Constable se construiește în jurul unei organicități în ceea ce privește redarea spațiului autentic, în mare parte reprezentat de locul natal și de casa părintească, ce rămîn de-a lungul întregii sale cariere principalele surse de inspirație. Lucrările lui sînt în mare parte motivate biografic și definite atît prin prisma relației pe care o are cu marii maeștri din trecut, cu tradiția peisagismului și a artei plastice de secol XVI-XVII (căci Antonie Waterloo, Schelte a Bolswert sau Rembrandt constituie principalele repere în arta plastică la care John Constable se raportează referențial), cît și din punct de vedere al cadrului social și familial. Habitus-ul joacă un rol important în creația lui Constable. Provenit dintr-o familie prosperă de negustori din sud-estul Angliei, statutul profesional și social al părinților influențează puternic viziunea artistului, după cum a subliniat una dintre curatoarele expoziției, Emily Knight, la conferința de presă care a precedat deschiderea oficială a pavilionului. Esențialismul care mobilizează imaginarul vizual al lui John Constable contrapunctează, bunăoară, arta peisagistică și picturală a congenerului său, William Turner, al cărui temperament romantic se imbrică cu o viziune care prefigurează aproape un modernism avant la lettre, cu o oarecare deschidere spre o formă de expresie artistică impresionistă, căci apologia pentru bucolic din lucrările lui Constable e substituită în creația lui W. Turner de un model de reprezentare aproape abstract și care încorporează elogiul avansului marcat de începuturile industrializării. Descinși dintr-o tradiție academică a picturii, în raport cu Wiliam Blake, de exemplu, Constable și Turner reprezintă două fațete contrastante și complementare, totodată, ale picturii engleze de la începutul Revoluției industriale. Un alt lucru important care trebuie menționat în ceea ce privește expoziția John Constable a celei de-a X-a ediții a Festivalului Art Safari este că lucrările artistului sînt însoțite de alte opere importante din colecția personală a lui J. Constable, printre care se numără cîteva dintre tablourile lui J.M.W. Turner însuși (Warkworth Castle, 1799 sau South Wiev of Salisbury Cathedral from the Cloisters, 1802). De asemenea, expoziția găzduiește lucrările unor artiști peisagiști de talia lui Richard Wilson, Jacob van Ruisdael sau David Lucas, dar și reproduceri valoroase după Rembrandt (The Three Trees, 1643) sau chiar și după Peter Paul Rubens (Landscape by Moonlight, 1638).   

Firește, proiectul Art Safari nu se limitează deloc la expunerea unor artiști de referință din istoria artei mondiale, ci în egală măsură recuperează și revizitează arta plastică românească oferind un spațiu larg de (re)afirmare unor artiști români mai mult sau mai puțin vizibili. Prin urmare, ediția din acest an oferă un spațiu generos de expunere picturilor lui Ștefan Popescu, un maestru al artei românești, aproape necunoscut totuși în România, după cum îl prezintă curatoarea expoziției, Elena Olariu. Cunoscut mai degrabă ca grafician (Muzeul Național de Artă al României, Cabinetul de Desene și Gravuri găzduiește o importantă colecție de artă grafică Ștefan Popescu) și în foarte mică măsură ca pictor, în lipsa expozițiilor consacrate picturilor sale, pavilionul Art Safari dedicat exclusiv pictorului Ștefan Popescu este menit să recupereze portofoliul de picturi (uitate) ale artistului. Format la München, Ștefan Popescu pleacă la Paris la 1900, unde se va afirma prin tematicile orientale pe care le abordează și prin singularitate artistică, căci Ștefan Popescu, într-o primă fază, se demarcă de impresionismul care acaparează terenul ideilor și al  tehnicilor artistice la acel moment și, în cele din urmă, ajunge să fie consacrat în cîmpul artistic francez, fiind recompensat pentru activitatea sa efervescentă în anii ’20, cînd primește gradul de Cavaler al Ordinului Legiunea de Onoare la Paris. În cadrul expoziției „Povestea Călătoriilor” sînt în mare parte expuse lucrările inspirate din călătoriile artistului în Africa de Nord (Maroc, Algeria, Tunisia) și care ranforsează direcția picturală orientalistă din Franța ce a început să se instituie odată cu lucrările lui Eugène Delacroix. Profund inspirat de autenticitatea și frustețea vieții din Africa de Nord, reprezentarea acestui spațiu va ocupa un loc central în creația lui Ștefan Popescu, deși pictura lui este diversificată tematic, căci în egală măsură nu eludează reprezentarea spațiului bucolic al țăranului român. Expoziția din cadrul Art Safari dedică un spațiu larg lucrărilor lui Ștefan Popescu rezultate în urma călătoriilor în Africa de Nord.   

Alte două pavilioane din cadrul festivalului sînt dedicate unor artiști români contemporani cît se poate de promițători pe termen lung și singulari pe scena artistică de la noi, și anume lui Lilian Theil și lui Mihai Mureșan. Cel din urmă, Mihai Mureșan, descins din noul val al școlii de arte clujene, aflată sub tutela profesorului Ioan Sbîrciu, curatorul expoziției, se plasează în vîrful ultimului val de artiști proeminenți la nivel internațional într-o succesiune de nume deja consacrate (Victor Man, Mihai Pop și Mircea Suciu). Imaginarul artistic al lui M. Mureșan se definește în limitele peisagismului urban, iar expoziția „Lucruri mărunte” reflectă articularea viziunii și consacrarea discursului său artistic în acești termeni.  

De cealaltă parte, lucrările lui Lilian Theil emerg printr-o viziune și concepție unice care mixează problema unei identități duble, principiul unui fel de a fi nici/nici sau și/și în contextul politic al anilor ’70-’80, lucrările artistei nonagenare de origine germană încorporînd drama dublei identități etnice, laolaltă cu lupta femeii de a găsi un mod propriu de a se afirma în arta plastică. Lilian Theil este o artistă necunoscută și descoperită de curatoarea expoziției, Raluca Ilaria Demetrescu. Artista din Sighișoara este exmatriculată în anii ’50 de la Facultatea de Arte Plastice pe motiv de „origine nesănătoasă”, fiind nepoata medicului și profesorului Alexandru Obregia. Lilian Theil găsește prin intermediul artei o formă de a lupta cu crizele cauzate de un regim nedrept și absurd, dar și un mod de a crea artă prin instrumentul cel mai feminin posibil, cusutul. Obiectele lui Lilian Theil suportă indubitabil încadrarea într-o formă de artă conceptuală justificată prin elemente biografice și prin istorii personale. Ea reprezintă vocea singulară a unei femei care  reușește să creeze artă pe un ton angajat subversiv, fără a se revendica de la o agendă ideologică și dispensîndu-se de un discurs vădit feminist. 

Și, deloc în ultimul rînd, trebuie spus că și această ediție a Festivalului Art Safari reușește incontestabil să-și confirme statutul de fenomen artistic mondial și cosmopolit. Astfel, o altă secțiune importantă este dedicată artei contemporane coreene și, în mod particular, artistului Byoung-il Sun, deja consacrat de instituția premiului artistic nu doar în Coreea, ci și la nivel internațional. Expoziția „Korean Beauty in Poster Art” însumează cele mai valoroase și reprezentative lucrări ale artistului.

Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.