Artişti şi critici
● Oltiţa Cîntec (coordonator), Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative (Editura Timpul, 2016)
● Iulia Popovici, Elefantul din cameră. Ghid despre teatrul independent din România (Editura IDEA, 2016)
● Cristina Modreanu, Fluturele gladiator. Teatru politic, queer & feminist pe scena românească (Editura Curtea Veche)
Pe piaţa de carte din România au început să apară în ultimii ani volume de analiză, sub diferite aspecte, a teatrului autohton postcomunist. Situaţia este îmbucurătoare, căci cărţile de critică şi teorie teatrală sînt puţine, iar dintre acestea, majoritatea este alcătuită din volume traduse, ale unor teoreticieni clasici sau care chestionează fenomene externe şi artişti străini. Desigur, acestea sînt necesare, dar pe lîngă ele este nevoie de crearea unei memorii a teatrului contemporan autohton pentru a evita reapariţia lacunelor din istoria teatrului (o parte din memoria teatrului a dispărut cu „ajutorul“ haosului din instituţiile de cultură, căci nu s-au filmat spectacolele, iar arhivele – afişe, fotografii, cronici – s-au pierdut din diverse motive). În plus, cărţile dedicate fenomenelor teatrale locale funcţionează ca informare şi promovare a acestora dincolo de graniţe, în condiţiile în care unele dintre volume sînt ediţii bi- sau multilingve.
În toamna anului trecut, au fost publicate trei volume despre direcţiile teatrului românesc contemporan. Oltiţa Cîntec a coordonat volumul bilingv (română şi engleză) Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative (în cadrul Festivalului Internaţional pentru Publicul Tînăr de la Iaşi şi în parteneriat cu AICT.Ro, Editura Timpul) în care zece critici discută universurile artistice a zece regizori. „Oprindu-se asupra a zece creatori afirmaţi după 1990, pe care i-am ales din postura de coordonator, volumul îşi propune să evidenţieze unde ne aflăm din punctul de vedere al noilor practici scenice“, scrie Oltiţa Cîntec. Modalităţile de chestionare sînt diverse şi includ formule inedite de analize şi interviuri precum articolul Cristinei Modreanu despre Gianina Cărbunariu, care urmăreşte traseul artistei plecînd de la trei fotografii în care se află amîndouă sau interviul Oanei Cristea Grigorescu cu Radu Afrim, aranjat sub forma unui dicţionar. Pe lîngă cei doi regizori, sînt prezenţi în volum Catinca Drăgănescu, Bogdan Georgescu, Eugen Jebeleanu, Cristi Juncu, Radu Nica, Theodor Cristian Popescu, Leta Popescu şi Bobi Pricop. Textele înregistrează procesul de trecere de la rigorile unor formate spectaculare clasice, care au devenit în timp anchilozate, la ireverenţiozitatea formulelor performative noi, care dinamitează esteticile conservatoare şi recalibrează temele pe actualitatea imediată şi gîndirea critică. Autorii – Oana Cristea Grigorescu, Cristina Modreanu, Silvia Dumitrache, Iulia Popovici, Mirella Patureau, Cristina Rusiecki, Daniela Şilindean, Mircea Sorin Rusu, Alexandra Dima, Oltiţa Cîntec – sînt critici în egală măsură semnificativi pentru perioada actuală prin prospeţimea viziunii şi conectarea la gîndirea europeană şi americană. Volumul relevă, de fapt, o generaţie (în sens larg) de artişti şi teoreticieni care s-au format împreună, încercînd să depăşească un sistem de gîndire desuet. Fiecare este catalizator pentru celălalt şi cred că specificul volumului este tocmai această ambivalenţă a subiectului: o carte despre artişti şi critici.
Tot în cadrul unui festival, Temps D’Images, organizat de Colectiv A la Fabrica de pensule din Cluj, a apărut volumul Iuliei Popovici, Elefantul din cameră. Ghid despre teatrul independent din România (Editura Idea Design & Print, Cluj), cu un rezumat în engleză. Autoarea clarifică o serie de termeni şi concepte – teatru subvenţionat, independent, privat, documentar, alternativ, dramaturgia realului etc. – şi face un demers inedit, acela de a analiza modurile de producţie în zona independentă, determinate de precaritatea resurselor financiare. Investigarea se face prin analizarea diferitelor contexte de lucru şi prin intervievarea unor actori participanţi la producţii independente (în capitolul „Să joci sub ochii personajului. Actoria în teatrul documentar“ sînt intervievaţi Florentina Ţilea, Sever Andrei, Alexandru Fifea, Alexandru Potocean, Nicoleta Lefter, Sînziana Nicola, Katia Pascariu). Iulia Popovici analizează contextul în care tehnicile colaborative au apărut în teatrul autohton, nu doar ca o formă de conectare la actualitatea internaţională, ci şi din raţiuni practice, determinate de slaba finanţare. „Mizele tensiunii dintre teatrul public, teatrul independent şi teatrul privat sînt de găsit în negocierea dintre resurse şi estetici, iar esteticile practicate în fiecare dintre aceste sfere sînt fie născute din, fie direct influenţate de modurile, condiţiile şi relaţiile de producţie dezvoltate din modelul de organizare şi funcţionare ale fiecăruia.“
Cristina Modreanu a lansat un volum de analiză teatrală cu desene de Dan Perjovschi, Fluturele gladiator. Teatru politic, queer & feminist pe scena românească (Editura Curtea Veche). Cartea urmăreşte nu atît o istorie a teatrului românesc contemporan, cît direcţii în creaţiile regizorilor şi modul în care acestea se conectează la tendinţele internaţionale. „Pe scena de teatru locală coexistă stiluri de teatru diferite evoluînd în paradigme temporale diferite. Altfel spus, artiştii trăiesc fiecare în timpul lui, iar timpul unora nu este cel prezent, anume secolul 21, anul 2015+.“ Autoarea analizează mai ales temele neacceptate, ignorate sau tolerate (politică, feminism, identitate de gen) de teatrul clasic şi de publicul său şi lupta unor regizori cu inerţia artistică şi cu mentalul spectatorului prin abordarea unor subiecte noi, inconfortabile pentru zona conservatoare a teatrului şi a publicului deopotrivă. Contactul autoarei cu teatrul american şi relaţia apropiată cu cel european îi permit plasarea teatrului românesc în peisajul artistic internaţional şi o privire obiectivă asupra modificărilor de mentalitate ale artiştilor locali.
Oana Stoica este critic de teatru.