Ai Weiwei la Berlin
Acum cîteva săptămîni, artistul chinez Ai Weiwei a decis să-şi închidă expoziţia de la Copenhaga după ce a aflat că Danemarca adoptase o lege care le permite autorităţilor să confişte banii şi obiectele de valoare ale refugiaţilor care cer azil. Acelaşi Ai Weiwei s-a fotografiat recent în postura băieţelului sirian găsit mort pe ţărmul Turciei, toamna trecută – o imagine care a făcut înconjurul lumii şi a devenit simbolul condiţiei de refugiat. Şi tot el a realizat săptămîna trecută, la Berlin, o instalaţie, un fel de memorial al refugiaţilor care au murit înecaţi în drumul aventuros din ţările aflate în război spre Europa. Memorialul a fost realizat la comanda galei Cinema for Peace. Artistul a îmbrăcat coloanele Konzerthaus în veste de salvare purtate de refugiaţii ajunşi în Europa cu bărci improvizate. O asemenea barcă de cauciuc a fost lăsată de artist şi în faţa intrării principale din sala de concerte. Imaginea e puternică: o clădire-reper a capitalei Germaniei e transformată vizual prin această intervenţie. Trecătorii sînt interpelaţi cu brutalitate să reflecteze asupra destinului acestor oameni sărmani atît de stigmatizaţi de mediile conservatoare, populiste, extremiste.
Ai Weiwei este profesor invitat la Universitatea de Arte din Berlin şi pregăteşte un documentar despre valurile de refugiaţi şi despre parcursul acestor oameni. Artistul a realizat cîteva interviuri cu nou-veniţii chiar în tabăra lor, instalată de autorităţi pe Aeroportul Tempelhof (dezafectat de cîţiva ani). Galeria sa din Berlin a anunţat, de asemenea, că artistul pregăteşte un monument permanent dedicat refugiaţilor.
Artist şi activist pentru drepturile omului, un opozant îndîrjit al regimului de la Beijing, Ai Weiwei a avut de suportat şicanele autorităţilor chineze. Timp de cîteva săptămîni a fost şi închis, au urmat apoi cîteva luni de arest la domiciliu. Acum cîţiva ani, după ce i s-a permis să părăsească China, s-a instalat în Europa.
Creaţiile sale – instalaţii, sculptură, fotografie etc. – se vînd bine. Iar intervenţiile lui artistice se bucură de un public numeros şi de reacţii pe măsură. Artistul nu se desparte decît rareori de activist: Ai Weiwei se raportează mereu la actualitatea fierbinte, e mereu instigator ori paradoxal.
Întrebarea care se pune e dacă această permanentă aşezare în zona polemică nu e cumva o strategie de marketing. Căci tocmai asta i se reproşează, tot mai des, artistului: oportunismul. După publicarea fotografiei în care Ai Weiwei stă întins pe o plajă, precum micuţul Aylan, sute de comentatori l-au acuzat că vrea să‑şi atragă un capital de imagine pe seama unei tragedii. Artişti, colecţionari, critici de artă au publicat comentarii ultragiate în care au încercat să demaşte ceea ce considerau impostură ori ipocrizie.
Însă carierele în artele vizuale se fac pe bază de vînzări. Şi de vîndut se vînd, în general, „obiecte de artă decorativă sau picturi (de mari dimensiuni) care vorbesc despre condiţia umană fără să numească făptaşii ori victimele“. Ai Weiwei cunoaşte piaţa de artă mai bine decît criticii săi, susţine Frankfurter Allgemeine Zeitung. El n-a făcut această fotografie în speranţa de a obţine vreun folos, ci tocmai pentru că publicitatea din jurul ei i-ar putea dăuna, sugerează cotidianul german. Altminteri, prin acest re-enactment, Ai Weiwei nici nu ar avea pretenţia că face artă. E doar un protest, e activism civic, e gest politic.