Zumzzzet de viespe

Zici că-i o viespe! – a exclamat industriașul Enrico Piaggio cînd a văzut prototipul vehiculului. Cam așa era. Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe. Sau, cum ar zice italianul, con una vespa. Și Vespa a rămas.

Sîntem în Italia, după al Doilea Război Mondial, prin 1946. Uzinele lui Enrico Piaggio, care în timpul războiului se axaseră pe producția de aparate de zbor, au fost ținte militare strategice pentru Aliați, care le-au bombardat masiv și constant, aproape pînă la distrugere. Domnul Piaggio avea, așadar, o afacere de reconstruit. Tot de reconstruit erau și străzile italienești care nu arătau deloc bene după atîtea bombe încasate. Pînă la refacerea drumurilor, însă, italienii trebuiau să se deplaseze prin orașe cumva. Cît mai ușor. Nu foarte costisitor. Și cu stil, certo.

Gîndindu-se la toate acestea, Enrico Piaggio l-a însărcinat pe inginerul aeronautic Corradino D’Ascanio să-i proiecteze un scuter care să le facă viața mai simplă italienilor. Ideea a pornit, ironic cumva, chiar de la război, mai exact de la acele scutere militare din metal, de culoare oliv, mici și austere, pe care americanii le furnizau Aliaților care se înfruntau cu germanii pe teatrele de război din zonele industriale din jurul orașelor Milano și Torino.

Lui Corradino acestea i se păreau cam urîte și greu de manevrat și de reparat. Așa că, printr-o combinație unică, tipică italienilor, între funcționalitate și stil, a fabricat un prototip de scuter care avea să facă istorie, numit Vespa, adică viespe; așa cum Piaggio l-a botezat involuntar atunci cînd i-a fost prezentat prima oară în 1946. Noul scuter era total diferit față de cele militare trimise de americani în război, era adaptat pentru confortul și siguranța șoferului (și pentru proba de frumusețe și stil), Corradino D’Ascanio inspirîndu-se mult și din cunoștințele lui de aeronautică. Treapta pentru urcare era un nou element-cheie, care nu numai că îi oferea un aspect plăcut autovehiculului, dar făcea posibilă și conducerea Vespei de orice doamnă sau domnișoară purtînd fustă și tocuri. Bellissimo.

Sau bellissima... ca Audrey Hepburn care s-a plimbat grațios alături de Gregory Peck pe o frumoasă Vespa în filmul Vacanță la Roma, film ce lui Audrey i-a adus un Oscar, iar companiei lui Enrico Piaggio o creștere spectaculoasă a prestigiului și a vînzărilor; vreo cinci sute de mii de Viespi au fost vîndute în doar trei ani de la premiera filmului din 1953.

Istoria, desigur, continuă. Cu o vacanță la Roma, de preferat.

Mihaela Simina este licențiată în istorie (specializarea Relații Internaționale), scriitor, coprezentator și coautor (comentariu și scenariu) al serialului documentar România construită.

Foto: Vespa cu accesorii, 1948 (wikimedia commons)