Stare şi saltire
O ştire în care este vorba de drapelul naţional şi de reţelele de socializare – elemente familiare şi cu implicaţii emoţionale – are toate şansele să fie citită şi răspîndită, mai ales în preajma zilei de 1 Decembrie. O astfel de ştire – conţinînd un fapt cu totul mărunt – a fost transmisă recent de mai multe agenţii de presă, de la care l-au preluat ziare şi televiziuni: asocierea de către reţeaua Facebook a sărbătorii Sf. Andrei cu steagul României (ţară unde sărbătoarea religioasă a devenit şi zi nelucrătoare), nu şi cu cel al Scoţiei (căreia sfîntul îi este vechi şi recunoscut patron, iar 30 noiembrie – zi naţională). Ştirea putea trezi orgoliul naţional românesc, nu prin frustrare, ci – lucru mai rar şi deci cu deosebire preţios – cu o efemeră satisfacţie a cîştigătorului.
Ca de atîtea ori, ştirea apărută mai întîi pe site-ul BBC a fost preluată de agenţii de presă româneşti, în traduceri grăbite, reproduse apoi, de cele mai multe ori fără modificări, de zeci de publicaţii. Principala contribuţie a jurnaliştilor a fost titlul senzaţionalist: simplul contrast din articolul originar („Celebrating St Andrew’s Day – with the Romanian flag“, bbc.com) a fost preluat de agenţiile de presă sau de redacţii cu adaos de puncte de suspensie – „Scoţienii, îndemnaţi de Facebook să sărbătorească ziua Sf. Andrei cu steagul... românesc“ (agerpres.ro) – sau de majuscule: „Scoțienii INDIGNAȚI. Facebook le‑a propus să marcheze Ziua Națională a SCOȚIEI cu steagul ROMÂNIEI“ (evz.ro). Titlul ştirii a fost colorat emoţional: „Scoţienii, indignaţi că Facebook i-a îndemnat să marcheze St Andrew’s Day prin steagul României“ (mediafax.ro); „Frustrare în rîndul scoțienilor“ (digi24.ro) – şi dramatizat prin clişeele senzaţionaliste: „Facebook le-a sugerat scoțienilor să serbeze Sfîntul Andrei cu steagul României. Cum au reacționat“ (realitatea.net); „România, implicată într-un SCANDAL DE PROPORŢII! «Ce este asta?»“ (voceatransilvaniei.ro); „Gafa uriașă făcută de Facebook în care este implicată România. Milioane de useri au văzut asta...“ (antena3.ro).
Preluarea ştirii a trebuit să implice şi rezolvarea unor probleme strict lingvistice. Agerpres a decis, de exemplu, să traducă termenul status, folosit de terminologia reţelelor de socializare, prin stare: „Facebook îi încurajează pe utilizatori să-și actualizeze starea pentru a le arăta prietenilor că sărbătoresc evenimente“ (agerpres.ro; în original, to update their status). Citînd aceeaşi agenţie, o redacţie a decis să corecteze alegerea lexicală, recurgînd totuşi, prudent, la punerea între ghilimele: „Facebook îi încuraja pe utilizatori să-și actualizeze «statusul» pentru a le arăta prietenilor că sărbătoresc evenimente“ (realitatea.net). Înlocuirea formei status nu este însă semnul vreunei atitudini consecvente de refuz al împrumuturilor; acelaşi text conţine forma hashtag (pe care am mai discutat-o în această rubrică): „Hashtagul #StAndrewsDay“; „acest hashtag“ (agerpres.ro). O altă agenţie (Mediafax) a omis cu totul pasajul respectiv, evitînd astfel cuvîntul problematic. Traducînd direct ştirea BBC, redacţia unei televiziuni a atins o extremă a acceptării anglicismelor: „Facebook încurajează userii să-și updateze statusul“ (antena3.ro).
Dacă anglicismele useri pentru utilizatori şi a updata pentru a actualiza sînt evident inutile, pur ornamentale, iar hashtag ar putea fi eventual înlocuit de compusul cuvînt-cheie, opţiunea pentru termenul status mi se pare îndreptăţită, pentru că substantivul stare, vechi şi polisemantic, e mult prea vag şi devine înşelător în contextul dat. De altfel, substantivul status a fost deja acceptat de dicţionarele curente (chiar de DEX), chiar dacă, deocamdată, doar cu precizarea unui domeniu („sociologie“) şi prin echivalare cu statut.
Scurtul text cuprinde încă o formă neinspirată, prin preluarea ca atare a unui termen din engleză şi prin adaptarea sa morfologică (şi fonetică, probabil) ca substantiv feminin, articulabil; astfel, „the Saltire“ (Crucea Sfîntului Andrei, în formă de X, în reprezentare heraldică pe drapelul scoţian; prin metonimie, chiar drapelul) devine saltire(a): „Saltirea albă pe fond albastru“ (agerpres.ro). În acest caz, apare un risc destul de mare de confuzie cu forma populară saltire (variantă, cuprinsă în dicţionare, a substantivului psaltire). Forma englezească saltire, pe care dicţionarele o descriu ca provenind din franceza veche (saltoir, sautoir, de origine latină, provenind din familia verbului saltare) nu are o adaptare sau o traducere curentă în română; este de aceea preferabilă opţiunea redacţiilor care au descris pur şi simplu: „crucea Sfîntului Andrei, în culorile albastru şi alb“ (mediafax.ro).
Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).