Plante decorative, plante terapeutice – legalizarea drogurilor uşoare
● Se transformă Europa într-un paradis al consumatorilor de droguri? În tot mai multe state se pune problema liberalizării consumului de droguri uşoare. Tonul l-a dat Germania, care nu numai că a liberalizat accesul la drogurile uşoare, permiţînd pacienţilor cu boli incurabile să folosească droguri uşoare în scop terapeutic, ci este pe cale să adopte măsurile necesare pentru a permite decontarea canabisului prin asigurările de sănătate. Măsura provoacă tot felul de controverse, principalul argument fiind că legalizarea drogurilor în scopuri terapeutice ar acredita ideea că drogurile uşoare ar fi inofensive, ba chiar sănătoase, şi că astfel s-ar zădărnici eforturile îndelungate ale societăţii de a descuraja consumul. Criticii susţin că interesul particular al unei minorităţi – cea a suferinzilor – nu ar trebui să fie superior interesului majorităţii care trebuie protejată de drogurile dăunătoare. Asociaţiile de bolnavi susţin că aceasta e o perspectivă ipocrită, căci consumatorii ocazionali de droguri recreaţionale îşi procură oricum canabis de pe piaţa neagră, indiferent de riscuri, pe cînd cei suferinzi nu au acces legal la ceea ce adesea e singurul remediu împotriva durerii.
Şi în SUA au loc dezbateri asemănătoare. 23 de state americane au legalizat consumul de canabis în scop terapeutic. Un studiu recent realizat de
şi citat de
urmăreşte impactul legalizării asupra comportamentului de consum al tinerilor. Pentru tineri încă în creştere, consumul de canabis reprezintă un factor de risc, drogurile putînd provoca tulburări de dezvoltare precum şi probleme psihice şi cognitive. Studiul arată că, în statele în care consumul terapeutic este permis, numărul tinerilor care recurg la droguri uşoare este mai mare. Dar această situaţie nu se datorează legalizării – chiar şi înainte de liberalizare în acele state consumul era mai ridicat. Studiul arată, în schimb, că legalizarea drogurilor poate produce chiar o scădere a consumului în scop recreaţional în rîndul tinerilor: ceea ce e permis, ceea ce e recomandat ca un medicament nu mai e chiar atît de atractiv. Încă un argument în sprijinul ideii că legalizarea consumului în scop terapeutic nu încurajează consumul în scop recreaţional. Rezultatele studiului servesc celor care susţin accesul la droguri în scop terapeutic.
● La Viena există o florărie de unde oricine poate cumpăra canabis în ghivece. Magazinul s-a deschis în 2004 şi, după numeroase reclamaţii, controale ale autorităţilor şi închideri temporare ale prăvăliei, s-a decis, în sfîrşit, că negustorul nu încalcă nici o lege. Patronul magazinului, Alex Kristen, e absolvent de Drept. Încă din studenţie şi-a spus că mai bine vinde droguri decît să devină avocat. A trebuit pînă la urmă să le facă pe ambele. Studiile de Drept i-au fost indispensabile în afacere. Căci şi-a propus să vîndă droguri legal.
În Austria, posesia şi consumul de droguri cad sub incidenţa legii penale. Dacă posesia unor mici cantităţi destinate consumului individual e tolerată de poliţie, comercializarea drogurilor e aspru sancţionată. În cazul prăvăliei cu pricina nu s-a găsit însă nici un motiv pentru aplicarea unei sancţiuni. Şi vînzătorul, şi poliţia ştiu bine că în ghivece e canabis şi că planta e folosită pentru substanţele psihotrope. Doar că în florărie se vinde planta într-un stadiu intermediar de dezvoltare – şi nu conţine decît cantităţi infime de tetrahidrocannabinol. Florăria vinde plante decorative – a admis instanţa. Cultivarea plantei pînă la maturitate şi recoltarea cad în sarcina cumpărătorilor şi numai ei sînt responsabili (juridic) pentru obţinerea şi consumul drogului. O decizie care ar fi putut crea precedent şi care ar fi putut încuraja şi alte florării să-şi diversifice oferta de plante decorative. Dar nu s-a întîmplat aşa: florăria din Viena care vinde canabis a rămas fără concurenţă.
Foto: wikimedia commons