Noul Drum al Mătăsii, o stradă cu două sensuri?

27 martie 2019   TÎLC SHOW

Xi Jinping își dorește un nou Drum al Mătăsii care, la fel ca și bătrîna rută comercială, să lege China de Europa. Ambițiile sînt însă mult mai mari: președintele chinez vrea acces la piețele globale. Săptămîna trecută, a fost în turneu european: Italia, Monaco, Franța… Fiecare etapă a constituit o oportunitate de a promova Inițiativa Belt & Road (BRI), după cum se numește acest mega-proiect de infrastructură în care sînt implicate nu mai puțin de 150 de state, regiuni și grupuri internaționale. Xi Jinping a fost bine primit în Italia, care ar putea deveni prima țară din G7 pe cale să semneze un memorandum cu China în legătură cu acest nou Drum al Mătăsii. Chinezii sînt interesați în primul rînd de portul Trieste. Un punct important, căci oferă o deschidere strategică și comercială mai bună decît portul Pireu din Grecia, pe care China îl controlează deja din 2016. Evident, pentru Italia, potențialul e enorm. Iar parteneriatul îi oferă un acces sporit la piețele și la materiile prime din China. Pînă la sfîrșitul anului, la sudul portului Trieste se va inaugura un nou terminal. Lucrările de construcție au început, giganticul șantier se profilează deja. Costurile de pînă acum ale investiției se ridică la 140 de milioane de euro. Portul cel nou, odată deschis, va fi operat, cel puțin parțial, de o companie chineză. Trieste e însă doar cel mai nou punct pe harta acestui uriaș efort investițional. În cadrul proiectului mondial, care cuprinde nenumărate alte șantiere, sînt modernizate ori construite căi ferate, porturi și drumuri. 50 de companii de stat chineze au investit în peste 1700 de proiecte BRI pe șase coridoare – toate fiind finanțate prin împrumuturi de la bănci din China. Valoarea totală se ridică la nivelul zecilor de miliarde de dolari.

Însă BRI stîrnește numeroase controverse pe fondul influenței economice și politice tot mai mari a Chinei în Occident. La Washington, la Bruxelles, în capitalele europene, proiectul e privit cu suspiciune și, în același timp, cu oarecare invidie. Douăsprezece state europene s-au asociat deja noului Drum al Mătăsii. Dar Franța, Germania și Regatul Unit refuză să participe. De altfel, președintele ­Emmanuel Macron i-a invitat pe cancelarul german Angela Merkel și pe președintele Comisiei Europene Jean-Claude ­Juncker să participe la o reuniune comună cu președintele Chinei, Xi Jinping. E o încercare de a crea un front comun în eforturile europene de a reechilibra relațiile cu Beijingul. Propunerea a venit în marginea Consiliului Uniunii Europene de săptămîna trecută, pe a cărui agendă a figurat inițial și relația cu China, dar al cărui program a fost pînă la urmă cu totul acaparat de spinoasa chestiune a Brexit-ului. Întîlnirea de săptămîna asta e doar prima dintr‑o lungă serie care va culmina cu un summit UE-China pe 9 aprilie. Consiliul European va lua în discuție și un set de măsuri menite să protejeze mai bine Uniunea Europeană de practicile comerciale neloiale ale Chinei. Printre altele, e vorba de un nou instrument internațional de achiziții pentru a asigura reciprocitatea și transparența în ceea ce privește accesul pe piețele de achiziții publice. Franța e unul dintre susținătorii principali ai acestui mecanism. A-l impune, în schimbul acceptării parteneriatelor pentru BRI, nu e tocmai o înțelegere echitabilă. În sensul că doar acest mecanism, singur, nu poate garanta o reechilibrare a comerțului pe ruta China-UE. Pentru ca „afacerea“ să aibă doi cîștigători, Europa trebuie să devină mai mult decît doar o piață de destinație pentru marfa (ieftină) din China. Investițiile în infratructură sînt oricînd binevenite, dar comerțul trebuie să se defășoare pe ambele sensuri.

China are nevoie de reforme pentru ca populația să iasă din sărăcie. Guvernul și-a anunțat intenția de a deschide în continuare economia prin adoptarea unei legi care reglementează investițiile străine. Partidul Comunist nu are de ales. Fără investiții străine și fără acces lărgit la alte piețe, creșterea economică va încetini. Nu e însă deloc sigur că economia centralizată a Chinei se va liberaliza. Sau că, pe noul Drum al Mătăsii, va importa și democrația.

Mai multe