Noua bibliotecă publică din New Orleans
Uraganul Katrina a devastat biblioteca publică din New Orleans. Toate cele 13 clădiri ale sale au fost lovite, 8 dintre ele sînt de nefolosit: cărţile, mobilierul, calculatoarele, totul a fost distrus. 80% dintre angajaţi au fost concediaţi. Refacerea va fi un proces de durată. Bibliotecile din toată ţara dau o mînă de ajutor, dar multe nu sînt nici ele într-o stare prea grozavă, cu bugetele lor tăiate şi răstăiate în decursul deceniilor de laissez-faire capitalist. Bibliotecile publice sînt indipensabile pentru comunităţile sărace precum New Orleans, pentru că joacă rolul de centre culturale pentru cei care au integritatea de a nu se preda în faţa televiziunii şi jocurilor video. Clădirile bibliotecilor publice servesc şi drept adăpost unui mare număr de oameni. Dacă cei din Guvern s-ar fi gîndit un pic la bibliotecile publice din New Orleans, le-ar fi putut construi astfel încît să poată fi utilizate ca adăposturi în caz de dezastru. Furtuna a luat acoperişul de pe sărăcia scandaloasă a oraşului nostru, lăsînd la vedere tratamentul derizoriu acordat programelor menite să ofere o viaţă comunitară mai bună. Lipsa completă de viziune şi de imaginaţie a birocraţilor care mînuiesc banul public este dincolo de înspăimîntător. E de-a dreptul criminală. Bibliotecile nu vor fi fiind ele o prioritate într-un oraş măcinat de mii de tragedii personale şi sute de nevoi urgente şi majore, dar ele sînt o piesă de neînlocuit din complexul puzzle al civilizaţiei urbane. Dacă dai biblioteca deoparte, nu rămîi decît cu un mall descreierat. . Ca atare, bibliotecile servesc interesul public în multe feluri, care nu sînt imediat vizibile: bibliotecarii sînt de cele mai multe ori asistenţi sociali şi psihiatri pentru cei fără de adăpost sau pentru cei cu afecţiuni mintale. Cei fără resurse folosesc computerele gratuite din biblioteci pentru a-şi căuta de lucru. Biblioteca este acolo unde sînt cărţile, acele obiecte care au făcut posibilă cultura noastră. Bibliotecarii sînt astfel, în cea mai mare parte a lor, apărători aprigi ai dreptului nostru de a citi ce vrem; ei au fost cei mai aspri critici ai articolului 215 din Patriot Act, care le cere bibliotecarilor să dezvăluie autorităţilor opţiunile de lectură ale cititorilor. Mulţi bibliotecari au şters fişele de lectură ale vizitatorilor înainte ca FBI să apuce să le ceară. Nu se ştie cît va mai supravieţui această instituţie de binefacere comunitară în era Google. Informaţia poate fi obţinută printr-un singur click şi bibliotecile de împrumut pe modelul Netflix nu sînt departe. Ce va rămîne, clădit în peste un secol de practică democratică, este bibliotecarul, ca persoană, şi clădirea, ca o structură cu întrebuinţări multiple. Bibliotecarul nu este numai păzitorul cărţilor, ci şi garantul libertăţii oamenilor de a citi şi de a gîndi cu minţile lor. Clădirile pot servi la foarte multe lucruri, dacă ne străduim să ne imaginăm acele lucruri. Bibliotecile din New Orleans au nevoie de ajutor. Pentru a afla cum puteţi să ajutaţi, scrieţi-i lui Ronald L.Biava, Fund Development Counsel for NOPL, ronbiava@earthlink.net.